PROIECTE PREVĂZUTE SĂ INTRE ÎN VIGOARE DE LA 1 FEBRUARIE: Taxe şi impozite noi pentru energie şi resurse naturale

• UPDATE 19:11: Guvernul a aprobat noile taxe şi impozite pentru energie şi resurse naturale

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, ordonanţele privind noile taxe pentru energie şi resurse naturale, precum şi pe cea de modificare a Codului Fiscal.

Ordonanţele aprobate sunt:

1. Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

2. Ordonanţă privind impunerea unor măsuri de impozitare suplimentară pe activităţile cu caracter de monopol natural permise de stat prin contractele de privatizare sau prin concesionarea unor active deţinute de stat sau a unor servicii publice;

3. Ordonanţă privind instituirea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale;

4. Ordonanţă privind instituirea taxei asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

5. Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

De asemenea, Guvernul a aprobat şi Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi Hotărârea pentru stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru piaţa reglementată de gaze naturale, precum şi Nota privind istoricul şi propuneri de derulare a procesului de privatizare a C.F.R. Marfă.

----

• 0,5% din venituri pentru companiile din domeniul resurselor naturale

Primul proiect legislativ impune companiilor care exploatează şi comercializează resurse naturale, altele decât gazele naturale, o taxă specială de 0,5%, care va fi aplicată la veniturile luate în calcul în momentul stabilirii cifrei de afaceri. Dacă va fi aprobată, această taxă urmează să fie valabilă în intervalul februarie 2013-decembrie 2014, în condiţiile în care sistemul de redevenţe şi tarife va fi revizuit începând cu perioada 2014-2015, iar Guvernul caută soluţii pentru păstrarea deficitului bugetar în limitele convenite cu FMI.

Constantin Tampiza, fostul consilier al preşedintelui LukOil pe proiectele din ţara noastră şi consultant pe piaţa petrolieră, consideră că metodologia de calcul a acestei taxe este greşită.

Domnia sa ne-a precizat: "Întrucât societăţile pot avea venituri, dar nu şi profit şi, în acelaşi timp, au investiţii foarte mari de făcut, o astfel de taxă pe venit înseamnă o impozitare suplimentară, care va înrăutăţi climatul investiţional din domeniul extracţiei. Poate fi aplicată o taxă, dar din profit. Sunt companii petroliere care nu-şi acoperă nici investiţiile în extracţie, iar noile taxe, dacă vor fi impuse, vor crea o imagine negativă a pieţei pentru potenţialii investitori".

Activităţile care intră sub incidenţa acestei taxe sunt exploatarea fores-tieră, extracţia cărbunelui superior, a cărbunelui inferior, a petrolului brut, a minereurilor feroase, a minereurilor de uraniu şi toriu, a altor minereuri metalifere neferoase, precum şi alte activităţi extractive.

Potrivit proiectului de Ordonanţă, dacă societatea înregistrează profit această taxă specială reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil, fiind declarată şi plătită lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc, în prezent, redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014.

• Monopolurile naturale din energie vor fi şi ele taxate

Statul vrea să impoziteze monopolurile naturale din energie, respectiv activităţile de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi a electricităţii. În acest sens, a conceput un sis-tem de taxare a veniturilor Transelectrica, Transgaz şi tuturor operatorilor care activează în distribuţia electricităţii şi gazelor (companii din grupurile Enel, E.ON, GDF Suez, Electrica şi CEZ).

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor, valoarea acestei taxe este de 0,45 lei/MWh şi este aplicabilă pentru electricitatea şi gazele trans-portate de operatorii de profil.

O taxă de 1,25 lei/MWh este propusă în cazul energiei electrice şi gazelor distribuite de companiile specializate în domeniu.

În cazul în care energia electrică sau gazele naturale se facturează unui consumator racordat direct în sistemul de transport, valoarea taxei pe monopolurile naturale este de 1,7 lei/MWh. Aceeaşi valoare se aplică şi consumatorilor care plătesc exclusiv tarife pentru servicii de distribuţie energie electrică sau gaze naturale.

Taxa pe monopolurile naturale din sectorul energiei se aplică de la 1 februarie 2013 până la data de 31 decembrie 2014. Prin aplicarea taxei pe monopol, Guvernul estimează că va strânge fonduri suplimentare la buget de circa 257.524.440 lei, în acest an, şi încă 295.708.319 lei, în cursul anului viitor.

Potrivit unor surse guvernamentale, transportatorii şi distribuitorii de energie electrică şi gaze naturale vor recupera, cel mai probabil, aceste taxe de la consumatori, în perioada următoare. Taxele vor alimenta bugetul de stat pentru acoperirea deficitului, nu într-un fond special pentru ajutorarea persoanelor care nu-şi permit să achite facturile la utilităţi, aşa cum se aştepta piaţa.

• Impozit pe veniturile suplimentare obţinute din creşterea preţurilor la gaze

Ministerul Finanţelor vrea să impoziteze şi veniturile suplimentare din domeniul gazelor naturale. Proiectul de ordonanţă de urgenţă stipulează că taxa asupra veniturilor suplimentare rezultate din vânzarea gazelor naturale va trebui plătită de operatorii economici care desfăşoară cumulativ activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale din ţara noastră. Cota de impozitare este de 60% din baza de calcul, care este constituită din veniturile suplimentare pe care operatorul economic le obţine din vânzarea gazelor naturale, ca efect al liberalizării pieţei naţionale. Din baza de calcul se deduc redevenţele aferente veniturilor suplimentare respective, precum şi investiţiile în segmentul upstream, dar fără a depăşi 30% din veniturile suplimentare.

Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE (reglementatorul pieţei de energie), ne-a declarat: "Necesitatea impunerii acestor taxe a apărut în contextul discuţiilor privind calendarul liberalizării pieţei gazelor şi a energiei electrice. Atunci s-a discutat despre scumpirile suportate de consumatori şi despre veniturile suplimentare pe care companiile le vor avea doar din creşterile de preţ. Aceste taxe au apărut ca o soluţie pentru a întoarce la bugetul de stat o parte din aceste venituri realizate într-un context de piaţă, fără efortul companiilor din domeniu. Nu sunt taxe impuse de ANRE".

"În contextul crizei economice mondiale şi a creşterii continue a preţurilor internaţionale la combustibil, în sectorul energetic naţional se înregistrează o creştere substanţială a preţurilor gazelor naturale, concomitent cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, cu efect negativ multiplicator în economie, fapt care reclamă măsuri economice care să asigure o suportabilitate graduală a acestei disfuncţionalităţi la nivelul consumatorilor de gaze naturale. În paralel, se constată că operatorii economici care desfăşoară cumulativ activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale, obţin venituri suplimentare din vânzarea acestora, ca efect al dereglementării preţurilor la gaze naturale, fară ca aceştia să înregistreze cheltuieli proprii suplimentare rezultate din desfăşurarea activitaţilor respective care să determine aceste venituri suplimentare. Cu alte cuvinte, există un dezechilibru evident între veniturile realizate de operatori economici care desfăşoară activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale şi costurile pe care aceştia le suportă, deoarece o parte din aceste venituri sunt obţinute din cauze independente de aceştia, nefiind un efect direct al activităţii pe care o desfăşoară", se arată în document.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, a declarat, anul trecut, că producătorii de gaze naturale şi cei de energie electrică vor fi taxaţi în plus, începând cu 2013, pe veniturile suplimentare obţinute în urma liberalizării preţurilor, până la încheierea procesului de li-beralizare.

Guvernul a agreat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE) un calendar de liberalizare a preţului gazelor, prin renunţarea treptată la tarifele reglementate. Preţurile ar urma să fie complet dereglementate începând cu 2013 şi până în 2018, dar, potrivit autorităţii de reglementare în domeniu (ANRE), ar putea fi prelungit până în 2019.

Datele anunţate în vara anului trecut de ANRE arată că preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10% atât în 2013, cât şi în 2014, pentru ca în 2015-2018 să urce cu 12% anual, prin ajustări trimestriale, conform calendarului de eliminare a tarifelor reglementate.

• Hajdinjak, E.ON: "Nu am fost consultaţi cu privire la aceste taxe"

Reprezentanţii companiilor private susţin că nu au fost consultaţi de membrii Guvernului în ceea ce priveşte noile măsuri fiscale pe care Ministerul Finanţelor intenţionează să le aprobe.

Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON, a declarat, ieri, după întâlnirea pe care reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Utilităţi (ACUE) au avut-o cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, că nu ştia nimic despre aceste proiecte, care i-au fost înmânate "cu zece minute înainte de întâlnirea cu FMI". Domnia sa a precizat că nu a reuşit să facă o analiză de impact, adăugând, însă, că, dacă vor fi afectaţi şi distribuitorii, investiţiile pe care aceştia ar fi urmat să le facă vor avea de suferit. Directorul E.ON a spus că, pentru moment, consideră că aceste taxe nu s-ar reflecta în preţ, menţionând, însă, că are acest considerent în contextul în care a lecturat o singură dată proiectele primite.

Analistul Aurelian Dochia susţine că, dacă aceste măsuri nu au fost discutate cu companiile din domeniu, impactul ar putea fi destul de mare.

"Primul impact va fi asupra companiilor din domeniu şi, mai târziu, aceste creşteri s-ar putea reflecta şi în facturile la consumatori. Companiile au investiţii destul de mari şi dacă nu vor avea bani nu le vor putea face. Nu era chiar de neaşteptat că vom asista la măriri de impozite şi taxe, dar acestea au venit prea repede, în opinia mea. Mă aşteptam ca de la anul să avem astfel de taxe", ne-a spus domnul Dochia.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră, însă, că "impozitarea suplimentară pe exploatarea resurselor ne-regenerabile este corectă".

Domnia sa ne-a declarat: "Este o propunere mai veche a noastră, pe care o susţinem de ani de zile. Urmea-ză mai multe creşteri de preţ, generate la întreprinderile cu profit, care nu se datorează activităţii acestora. În acest caz, ele trebuie impozitate, pentru a intra şi la stat o parte din bani. Problema este cât va putea suporta mediul de afaceri şi, în final, consumatorii, aceste impozite. Trebuie să ţinem cont de faptul că statul nu încasa nimic, până acum, din creşterile de preţ. Doar că aceste taxe au fost anunţate prea repede, vom vedea ce se va întâmpla pe parcurs".

Cristian Pârvan ne-a precizat că banii obţinuţi din noile taxe şi impozite vor merge la buget, pentru asigurarea echilibrului între venituri şi cheltuieli.