Realitatea din termometre susţine încălzirea globală

Contestată, inclusiv din zona oamenilor de ştiinţă, încălzirea globală este susţinută de tot mai multe date concrete. Astfel, noiembrie 2020 a fost cea mai caldă lună noiembrie înregistrată vreodată în lume, potrivit serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, care evocă posibilitatea ca 2020 să detroneze 2016 de pe primul loc în clasamentul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în epoca modernă. Perioada de 12 luni cuprinsă între decembrie 2019 şi noiembrie 2020 a avut o temperatură medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustrială, a explicat Copernicus în bilanţul său climatic lunar publicat luni. În contextul în care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi înregistraţi vreodată, cifra anunţată apropie periculos de mult planeta Terra de plafonul fixat prin Acordul pentru climă de la Paris. Acest pact, semnat în 2015 de circa 200 de state care s-au angajat să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră, vizează limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius - sau în cel mai rău caz cu cel mult 2 grade Celsius - în raport cu era preindustrială pentru a limita impactul devastator al furtunilor, secetelor şi valurilor de caniculă. În condiţiile în care planeta noastră s-a încălzit deja cu peste 1 grad Celsius, temperatura sa medie creşte în continuare, în medie, cu 0,2 grade Celsius per deceniu de la sfârşitul anilor 1970, au dezvăluit administratorii programului Copernicus în bilanţul lor climatic lunar. În ceea ce priveşte luna noiembrie, la nivel global, temperatura a depăşit semnificativ (cu 0,13 grade Celsius) recordul precedent deţinut la egalitate de lunile noiembrie 2016 şi noiembrie 2019, situându-se cu 0,77 grade Celsius peste media temperaturilor înregistrate în lunile noiembrie în perioada 1981-2010. "Aceste recorduri (de temperatură) sunt în concordanţă cu tendinţa pe termen lung de încălzire globală", a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, făcând apel la liderii politici să "vadă aceste recorduri drept semnale de alarmă şi să caute cele mai bune modalităţi de a respecta angajamentele Acordului de la Paris".

Încălzirea globală conduce la o topire în masă "'ireversibilă'' a gheţii din Antarctica, iar "'decarbonizarea'' atmosferei reprezintă singura soluţie pentru încetinirea acestui proces, declara la începutul anului o specialistă în climatologie din Australia. Activitatea antropică a intensificat încălzirea globală, care ar putea duce la o topire în masă în Antarctica, a spus Zoe Thomas, cercetătoare la Universitatea din New South Wales, care a făcut parte dintr-o echipă internaţională de oameni de ştiinţă ce a publicat un studiu despre topirea gheţii în Antarctica. Studiul a demonstrat că lumea ar putea pierde cea mai mare parte a calotei glaciare din vestul Antarcticii, care se sprijină pe fundul mării şi este mărginită de gheaţă plutitoare, în condiţiile unui mediu din ce în ce mai călduros. "'În ceea ce priveşte calota glaciară din vestul Antarcticii, odată ce este atins un anumit prag, acest început de topire va continua în ciuda eforturilor noastre de a-l stopa'', a declarat Zoe Thomas. Echipa de cercetători speră să continue cercetările pentru a stabili viteza cu care gheaţa răspunde la temperaturile în creştere, ceea ce ar ajuta la realizarea unei estimări mai concrete a evoluţiei viitoare. Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Antarctica, de la 18,3 grade Celsius, a fost consemnată la o bază de cercetare din regiune la data de 6 februarie. Dacă temperaturile ridicate se vor menţine, acestea ar putea provoca o creştere extremă a nivelului mărilor, la nivel mondial. Thomas a subliniat că singurul lucru care ar încetini topirea gheţii ar fi demersul de "'decarbonizare'' al tuturor economiilor mondiale.