Profitul net al Petrom din primele şase luni ale acestui an a fost de 1,3 miliarde lei, mai mic cu 42% faţă de perioada similară a anului trecut. Conducerea companiei a anunţat, ieri, într-o conferinţă, că diminuarea profitului a fost cauzată de micşorarea vânzărilor Petrom şi de celebra taxă "pe stâlp" (n.r. pe construcţii speciale). Vânzările totale ale Petrom s-au situat la 10,7 miliarde lei, cu 7% sub nivelul din primul semestru al anului trecut.
Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom SA, a comentat: "Cererea redusă de produse petroliere şi gaze, combinată cu impozitarea suplimentară introdusă în 2013-2014, a neutralizat, în mare măsură beneficiile rezultate în urma liberalizării preţului gazelor. Cu toate acestea, avand în vedere ciclul lung al investiţiilor în sectorul de ţiţei şi gaze şi presupunând un viitor cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, ne vom continua proiectele, concentrându-ne în special pe cele de explorare şi redezvoltare zăcăminte, atât onshore, cât şi offshore".
Domnia sa susţine că Petrom a plătit, în primul semestru, 370 milioane de lei pe taxa pe construcţii speciale, pe impozitul pe veniturile suplimentare rezultate în urma liberalizării preţului gazelor şi pe taxa pentru exploatarea resurselor naturale (0,5% din valoarea ţiţeiului). Conducerea Petrom apreciază că toate aceste taxe suplimentare introduse în perioada 2013-2014 reprezintă echivalentul unei creşteri de 90% a redevenţelor pentru ţiţei şi gaze.
Potrivit Petrom, investiţiile companiei sunt acum sub presiune şi este posibil să se renunţe la unele obiective. De asemenea, câştigurile din liberalizarea preţului gazelor au fost neutralizate, în mare măsură, de creşterea taxelor şi impozitelor, conform companiei.
Întrebată dacă a mai avut loc vreo discuţie între Ministerul Finanţelor şi reprezentanţii mediului de afaceri pe tema modului de aplicare a celebrei taxe "pe stâlp", doamna Gheorghe a răspuns că nu a mai avut loc nicio discuţie pe subiect de la dezbaterea aprinsă din mai. La vremea respectivă, oamenii de afaceri s-au plâns de impactul acestei taxe asupra profitabilităţii companiilor dar şi de faptul că ministerul de resort nu a oferit clarificările promise.
Mariana Gheorghe a mai declarat, ieri, că accizele mai mari la carburanţi introduse de stat în ianuarie şi aprilie (0,5 lei pe litru cumulat) a determinat reducerea cererii şi piaţă şi scăderea volumelor vânzărilor Petrom.
Doamna Gheorghe a ţinut să precizeze: "În prima jumătate a anului 2014 am continuat să implementăm proiectele noastre de investiţii în conformitate cu strategia companiei. Astfel, am finalizat cu succes, în termenele şi bugetul stabilite, proiectul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, demarat în 2010, în valoare de 600 milioane euro, care ne va permite îmbunătăţirea marjelor de rafinare şi o mai bună satisfacere a cererii pieţei. În segmentul Explorării&Producţiei, operaţiunile de foraj şi reparaţii capitale au contribuit la stabilizarea producţiei interne. În zona offshore de mică adâncime, sonda de explorare Marina-1 a descoperit cel mai mare zăcământ de ţiţei din Marea Neagră, de la privatizare. În zona de mare adâncime am finalizat mobilizarea platformei Ocean Endeavor, care ne-a permis începerea forajului la sondă Domino-2 din blocul Neptun Deep, cu scopul de a confirmă descoperirea iniţială de gaze şi de a identifica posibilităţi suplimentare de explorare".
Reprezentanţii Petrom susţin că taxele şi dividendele plătite în prima jumătate a acestui an sunt de circa 5 miliarde de lei, echivalentul a 200 km de autostradă sau a 11,3% din veniturile bugetului de stat. Potrivit doamnei Gheorghe, întregul profit operaţional din primul semestru a fost reinvestit. "2,9 miliarde de lei au fost investiţi în economia autohtonă, din care 80% au fost direcţionate către Explorare&Producţie", a subliniat oficialul Petrom.
Doamna Gheorghe a spus că, încă nu ştie dacă statul român va menţine şi anul viitor taxele pe exploatarea resurselor şi pe veniturile suplimentare din liberalizarea preţului gazelor şi a precizat că va discuta acest aspect cu autorităţile în toamnă. Tot la finalul anului va fi cunoscut şi planul autorităţilor privind redevenţele, conform estimărilor domniei sale.
• Cheltuieli de explorare de 133 milioane lei
Potrivit raportării Petrom, rezultatele de pe segmentul Explorării&Producţiei au reflectat producţia stabilă şi evoluţia favorabilă a preţului ţiţeiului. Cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 133 milioane lei, cu 51% sub nivelul din primul semestru al anului trecut, care a reflectat cea mai mare campanie de seismică 3D realizată în apele româneşti ale Marii Negre.
Investiţiile de explorare, de 428 milioane lei lei, au fost cu 67% mai mari faţă de prima jumătate a anului trecut, reflectând în principal intensificarea activităţilor în Marea Neagră.
Producţia de ţiţei şi gaze a Grupului Petrom a fost de 32,7 milioane bep (barili echivalent petrol), iar producţia totală de ţiţei şi gaze în ţara noastră a atins nivelul de 31,1 milioane bep, în uşoară scădere faţă de semestrul I 2013.
• Vânzările de gaze au scăzut cu 11%
Volumele vânzărilor de gaze ale OMV Petrom au fost cu 11% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, conform oficialilor companiei, care au menţionat că scăderea consumului României a fost de circa 5%.
De asemenea, consumul naţional estimat de energie electrică a scăzut uşor, cu 2%, în timp ce producţia estimată a fost cu 7% mai mare în perioada analizată, cea mai mare creştere provenind din surse regenerabile şi cărbune. Producţia netă de energie electrică a OMV Petrom a fost semnificativ redusă, reflectând producţia mai mică a centralei electrice Brazi, de 0,64 TWh, determinată de scăderea marjelor că rezultat al preţului mai mare al gazelor. Disponibilitatea netă a centralei s-a
situat la 95%, conform raportului semestrial al Petrom.
• Scădere şi la carburanţi
Sectorul Rafinare şi Marketing a fost afectat de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi, cu impact asupra volumelor şi a costurilor, precum şi de condiţiile nefavorabile de piaţă.
Indicatorul marja de rafinare a scăzut, fiind afectat de marjele mai mici la benzină şi distilate medii.
Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a scăzut la 76%, faţă de 89% în semestrul I 2013, din cauza opririi programate a rafinăriei.
Volumul vânzărilor din marketing a scăzut cu 7% în perioada analizată, conform Petrom. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4%, în principal din cauza creşterii taxelor la carburanţi în România şi a intensificării concurenţei de pe piaţă, afirmă conducerea Petrom. Vânzările comerciale au scăzut cu 12% din cauza concurenţei crescute pe piaţă motorinei şi că efect al volumelor mai mari din prima jumătate a anului trecut, generate de oprirea rafinăriilor locale. În plus, cantităţile de păcură contractate nu au fost vândute din cauza iernii blânde.
Conducerea Petrom estimează că preţul mediu al ţiţeiului Brent se va menţine peste valoarea de 100 USD/bbl, iar diferenţialul Brent-Urals va continuă să fie relativ mic.
Cadrul de reglementare pentru gaze şi energie electrică trece prin schimbări semnificative, cu impact puternic asupra rezultatelor financiare şi operaţionale ale companiei. Mariana Gheorghe a subliniat: "În România, preţul gazelor din producţia internă aplicabil sectorului non-casnic în a doua jumătate a anului 2014 a fost stabilit la 89,4 lei/MWh (acelaşi nivel ca în Ttrimestrul II 2014), preţul pentru trimestrul IV urmând a fi revizuit ulterior. Majorările de preţuri prevăzute pentru sectorul casnic în a doua parte a anului au fost reconfirmate. Estimăm că cererea de gaze naturale a României va continuă să scadă, fapt ce va genera intensificarea concurenţei pe piaţă şi a presiunii asupra marjelor".
Pe piaţa de electricitate domnia sa estimează că preţurile vor fi sub presiune, atât din cauza dinamicii producţiei, sursele regenerabile fiind de aşteptat să atingă o cota sporită în mixul de producţie, cât şi din cauza cererii scăzute de electricitate, care reflectă în parte iniţiativele de eficientizare energetică. Marjele de rafinare şi volumele din marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotaţiilor internaţionale ridicate la ţiţei şi produse petroliere, precum şi ca efect al creşterii taxelor pe carburanţi şi a concurenţei sporite din România.
Având în vedere ciclul lung al investiţiilor în sectorul de ţiţei şi gaze, recentele schimbări ale regimului fiscal au un impact direct asupra operaţiunilor Petrom, a mai declarat doamna Gheorghe. Aceste schimbări afectează atât cererea şi oferta pe piaţă, cât şi rezultatele financiare şi performanţa operaţională ale companiei, a mai spus domnia sa.
Petrom a alocat un buget de investiţii de peste 1,3 miliarde de euro pentru 2014.
•
• Petrom a generat peste jumătate din profitul OMV
Petrom a generat, în primul semestru, 56,7% din profitul OMV, faţă de 43,4% în perioada similară a anului trecut, câştigul grupului austriac fiind afectat puternic de scăderea marjelor de rafinare, deprecierea dolarului şi instabilitatea politică din Libia şi Yemen.
Potrivit Mediafax, profitul OMV înainte de dobânzi şi taxe, ajustat pentru elemente nerecurente şi efecte de inventar la rafinării a scăzut în primul semestru cu 34%, de la 1,58 miliarde de euro în urmă cu un an la 1,037 miliarde de euro.
Petrom a adus o contribuţie de 588 de milioane de euro la profitul grupului austriac, în declin cu 14%, de la 687 de milioane de euro în urmă cu un an.
Câştigul înainte de taxe şi dobânzi al OMV a scăzut cu 53% în primul semestru, de la 1,92 miliarde de euro în urmă cu un an la 908 milioane de euro, iar Petrom a adus o contribuţie de 470 de milioane de euro, în scădere cu 30% comparativ cu 667 milioane de euro în primele şase luni din 2013.
Profitul net atribuibil acţionarilor a scăzut cu 57%, de la 1,01 miliarde de euro la 433 milioane de euro.
Vânzările grupului austriac ce controlează Petrom au coborât cu 10% în primul semestru, de la 21,34 miliarde de euro la 19,13 miliarde de euro.
1. explicatie pe scurt
(mesaj trimis de Catelu în data de 13.08.2014, 08:19)
Imbecilitatea lui Ponta a cauzat pierderi Petrom si consumatorilor romani, si a adus profit benzinarilor si bugetelor de stat din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria.