Schema de sprijin pentru energia verde, suspendată trei ani

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunţat, ieri, că propune amânarea, timp de trei ani şi jumătate, a acordării unui anumit număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă. De acest proiect de ros-togolire a costurilor cu certificatele verzi pentru aplatizarea efortului financiar suportate de consumatori a scris, ieri, în exclusivitate, ziarul BURSA.

Domnul Niţă a precizat: "Practic, suspendăm temporar aplicarea actualei scheme de sprijin de la 1 iulie 2013 la 1 ianuarie 2017. Amânăm acordarea unui certificat verde/MWh pentru energia eoliană şi cea produsă în microhidrocentrale, precum şi acordarea a 2 certificate verzi/MWh pentru energia produsă în parcuri fotovoltaice. Este o măsură pe care noi o considerăm echilibrată atât pentru interesele consumatorilor, cât şi pentru cele ale investitorilor. Noi nu dorim să alungăm investitorii în energia verde, ci să găsim o soluţie care să permită indus-triei noastre să aibă un preţ competitiv pe piaţa internă şi cea internaţională. Valoarea maximă a certificatelor verzi rămâne neschimbată. Certificatele amânate vor putea fi folosite de investitori pentru a obţine finanţare de la bănci".

În proiectul de ordonanţă care modifică schema de sprijin pentru energia curată, autorităţile au introdus o prevedere prin care cei care au un consum de energie mai mare de 150.000 MWh anual vor fi scutiţi de plata a jumătate din certificatele verzi care le revin prin sistemul actual al cotelor obligatorii. Scutirea este condiţionată de realizarea investiţiilor în programe de reducere a consumului de energie şi este valabilă tot de la jumătatea acestui an şi până în 2017. ANRE (reglementatorul pieţei de energie) este instituţia care îi controlează pe aceşti mari consumatori dacă aplică sau nu programe de eficienţă energetică.

În replică, inves-titorii în producţia de energie verde au arătat că proiectul de act normativ se aplică inclusiv unităţilor funcţionale, care au fost finanţate pe schema de sprijin actuală şi că nu este corect ca noile reguli să fie aplicate retroactiv, mai ales că acest tip de energie este cel mai ieftin de ape piaţa noastră şi a contribuit la scăderea cu circa 30% a preţului energiei tranzacţionat pe OPCOM.

Constantin Niţă a răspuns tranşant: "Până să fie cu adevărat ieftină, energia verde este scumpă. Acest tip de energie este cu adevărat ieftin doar când se amortizează inves-tiţiiile şi se încheie schema de sprijin. Nimeni nu doreşte alungarea investitorilor şi sunt deschis la orice propunere care să ajute la diminuarea facturilor şi care să convină inves-titorilor. Toate statele europene au luat măsuri de ajustare a sprijinului acordat energiei curate pentru că economia europeană are probleme de competitivitate din cauza creşterii costurilor cu producţia regenerabilă. Amânarea veniturilor nu este o măsură retroactivă pentru că investitorii vor primi toate certificatele care li se cuvin".

Ionel David, reprezentantul RWEA (Asociaţia producătorilor de energie eoliană) a spus că schimbările survenite în schema de sprijin aruncă în aer relaţia dintre investitori şi bănci şi că se bucură totuşi că autorităţile dezbat, acum, deschis această problemă.

Mai mulţi investitori care au în diverse stadii de dezvoltare diverse unităţi de producţie au reproşat autorităţilor că se simt violaţi prin aceas-tă schimbare pentru că băncile au sis-tat finanţarea în aşteptarea noilor prevederi.

Ministrul delegat pentru Energie susţine: "Dacă aveam mai multă minte, nu promovam una dintre cele mai generoase scheme de sprijin. Şi Uniunea a greşit când a avizat astfel de scheme. Acum avem probleme de competitivitate în industrie peste tot, nu numai în România. Sunt zeci de mii de locuri de muncă în joc şi nu ne permitem să le pierdem. Eu nu am venit să mă cert cu investitorii ci vreau să găsesc o soluţie echitabilă, astfel încât factura tuturor consumatorilor să poată fi suportabilă şi inves-titorii să îşi continuare proiectele regenerabile".

Deputatul Iulian Iancu, şeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, care a promovat actuala schemă de sprijin, a încercat să fie arbitru între autorităţi şi investitori arătând că ţara noastră are nevoie de toate tehnologiile de producţie a energiei şi că avem obligaţia să asigurăm, până în 2020, o cotă de 24% din consum din surse regenerabile de energie. Domnia sa a subliniat: "Subiectul este închis în privinţa obligaţiei Româ-niei de a asigura un sfert din consum din surse curate de energie. Problema care se pune acum este cum să facem să nu omorâm consumatorii cu aceste costuri. Avem 30 de zile să găsim soluţia optimă".

O altă prevedere nouă stipulată în proiectul de ordonanţă privind modificarea schemei de sprijin este pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile care deţin grupuri/centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 5 MW pe centrală. Aceştia pot încheia contracte bilaterale direct cu furnizorii de energie electrică (în prezent, Legea Energiei prevede obligativitatea tranzacţionării pe OPCOM).

Pentru populaţie, proiectul de act normativ prevede posibilitatea preluării în coşul destinat pieţei reglementate a energiei regenerabile, care este cea mai ieftină de pe piaţă. Astfel, există posibilitatea contracarării creşterii preţurilor programate pentru producătorii de energie convenţională.

Proiectul de ordonanţă pentru modificarea schemei de sprijin are o perioadă de dezbatere publică de 30 de zile, ministrul Niţă precizând că este deschis tuturor propunerilor de îmbunătăţire, care să contribuie la identificarea unei soluţii echitabile pentru investitori şi consumatori deopotrivă.

Măsurile nou introduse în schema de promovare a energiei curate, autorizată de Comisia Europeană, se vor pune în aplicare numai dupa notificarea acestora la Comisie şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia.

La 13 martie 2013, puterea electrică instalată în centrale electrice eoliene care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a ajuns deja la 2117,5 MW şi în centrale electrice solare la 85 MW.

75% din consumul net de electricitate aparţine consumatorilor indus-triali, sector grav afectat de efectele crizei economice la care se adaugă efectul neproporţional al creşterii preţului energiei electrice datorat calendarului de liberalizare, contribuţiei pentru cogenerare şi nu în ultimul rând contribuţiei pentru susţinerea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

"Definitoriu pentru sectorul indus-trial este vânzarea pe pieţe caracteris-tice a unor produse de masă şi standardizate. Preţurile fiind fixate pe pieţe externe la nivelul de competitivitate globală, rareori regională, nu permit producătorilor transferul spre clienţi al creşterilor de preţ pentru materii prime şi energie. Pierderea de competitivitate în cazul acestui sector şi în special pentru industria energointensivă, vulnerabilă la preţul energiei electrice şi la efectele dinamice şi pe termen scurt ale schemei de stimulare, ca urmare a accelerării necontrolate a investiţiilor în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, poate fi ireversibilă şi provoacă pe de o parte diminuarea bazei de impozitare la bugetul de stat, iar pe de altă parte îngustează baza plătitorilor contribuţiei pentru energia verde. Acest fapt poate atrage blocarea investiţiilor în domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile", se mai arată în nota de fundamentare.

Autorităţile estimează că dacă va fi menţinută actuala schemă de sprijin, creşterea accelerată a punerilor în funcţiune a centralelor electrice din surse regenerabile va avea un impact semnificativ în factura la consumatorul final, cu variaţii pe termen scurt între 60 lei/MWh şi 100 lei/MWh. Autorităţile consideră: "Cu o pondere de peste 5 procente în coşul de consum şi o majorare anuală de peste 10-20% a preţului plătit de consumator, factura la energie electrică va genera în mod direct o majorare a indicelui preţurilor de consum anual cu 0,5-1% (respectiv circa 20% din majorare anuală totală a indicelui care poate fi considerată suportabilă). Aproximativ 20% din energia electrică produsă în Româ-nia este livrată sectorului industrial energointensiv: metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte. Definitoriu pentru acest sector industrial este vânzarea pe pieţe caracteristice a unor produse de masă şi standardizate, produse care susţin industria în aval şi exporturile".

Competitivitatea acestor industrii se obţine prin rate mici ale profitului, mult sub 10%. Ori dacă energia reprezintă numai 30% din preţul produselor acestor industrii, la o creştere de tarif cu 25% a energiei electrice se induce o creştere de cos-turi cu 7,5%, care trebuie absorbită pe seama profitului, aceste industrii devenind fie nerentabile (respectiv nu mai contribuie la bugetul de stat cu impozitul pe profit), fie necompetitive (respectiv necontribuabil la bugetul de stat şi generator de şomaj).