SUPLIMENT BURSA IC&T "Industria noastră este întâiul beneficiar al lucratului de acasă"

Reporter: Lumea a traversat o perioadă agitată în ultimii trei ani; cum arată în acest moment piaţa de IT&C?

Edward Alexandru Creţescu:Piaţa IT&C îşi continuă dezvoltarea în mod accelerat, deşi la începutul anului exista foarte multă incertitudine în ce direcţie se va îndrepta industria, în special în România, care se află la graniţă cu un război devastator. Incertitudinea există în continuare, şi va exista o bună bucată de timp după finalizarea ostilităţilor, şi cred că este ceva cu care companiile s-au obişnuit sau au fost obligate să se obişnuiască. Sunt o multitudine de provocări în continuare, dar România, având avantajul unei industrii de IT&C solide, a reuşit să continue cu tehnologia ca motor al economiei. Companiile sunt astăzi cu un ochi la business şi cu un ochi la ultimele evenimente globale, România acum este afectată din ce în ce mai mult de schimbările majore externe în industria noastră. E şi bine, e şi rău, dar privim înainte.

Reporter: Cum a evoluat sectorul după revenirea la normalitate, odată cu eliminarea restricţiilor dictate de pandemie?

Edward Alexandru Creţescu:Digitalizarea proceselor companiilor din zona IT&C continuă într-un ritm bun. Întoarcerea la birou în companiile de IT&C este un subiect pe agenda de zi cu zi, industria noastră fiind întâiul beneficiar al lucratului de acasă. Firmele încearcă pe cât posibil să-şi eficientizeze sarcinile zilnice, inclusiv cu lucratul de acasă sau întoarcerea la birou, şi momentan se încearcă un mers pe sârmă, o echilibristică, care să împace şi nevoia de colaborare dar şi nevoile angajaţilor. Iar această eficientizare din sectorul privat se răsfrânge, mai devreme sau mai târziu, şi asupra sectorului public, şi asta nu poate decât să ne bucure, având în vedere că această zonă este cea prioritară pentru noi. Cu toate că mulţi angajaţi s-au întors la birou, ideile de flexibilizare au rămas importante pentru companii şi chiar pentru instituţii, deoarece ambele tipuri de entităţi înţeleg ce avantaje pot aduce acestea, indiferent că vorbim despre optimizarea unor procese sau despre un nivel de bunăstare mintală sporit al angajaţilor. Şi primăriile au început să lucreze de acasă, pentru că, graţie digitalizării nu mai mergem la etajul 2 să depunem dosarul cu şină.

Reporter: Cum au fost afectate proiectele pe care le derulaţi de această "tornadă" de evenimente?

Edward Alexandru Creţescu:În mare, pandemia globală şi războiul din Ucraina au reprezentat şi pentru noi, la fel ca pentru majoritatea companiilor din întreaga lume, momente de incertitudine în privinţa prezentului şi a viitorului. În special când noi lucrăm zi de zi cu administraţia publică, fie că ea este locală sau naţională. Totuşi, având în vedere specificul companiei noastre, am preferat să transformăm aceste ameninţări în oportunităţi de dezvoltare a business-ului. Digitalizarea şi munca de la distanţă sunt două concepte care se potrivesc foarte bine, astfel că soluţiile pe care le propunem noi pot fi foarte uşor implementate într-un mediu de lucru care să sprijine angajaţii ce doresc să lucreze şi din afara biroului. Încercăm să aducem lumea digitală şi în administraţia publică, şi cel puţin în acest moment, suntem pe drumul cel bun, cu cele 1100 de instituţii publice aflate în porto-

foliul nostru.

Reporter: Care sunt oportunităţile ivite în această perioadă?

Edward Alexandru Creţescu:Din ce în ce mai mulţi decidenţii publici (şi politici, pentru că lucrăm în mare parte cu administraţia locală şi naţională) înţeleg că digitalizarea este drumul pe care trebuie să meargă dacă vor să ţină pasul cu evoluţia lumii în care trăiesc. Mai mult, digitalizarea nu mai este de mult timp un moft, ci devine o necesitate - oamenii de rând vor să aibă acces facil la serviciile pe care le poate oferi aparatul de stat, fie la nivel local sau la naţional. Cetăţenii nu vor să mai piardă timp plimbând acte dintr-o parte în alta, iar posibilitatea de a rezolva cât mai multe situaţii din confortul propriei case, cu ajutorul laptopului sau telefonului, este un adevărat beneficiu. Avem legile care elimină dosarele cu şină, dar până la practica zilnică de a elimina acest element birocratic, noi încercăm să facem acea posibi- litate reală şi să eliminăm în mod concret necesitatea birocraţiei excesive dintr-o instituţie publică.

Reporter: Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă?

Edward Alexandru Creţescu:Cererea pentru serviciile pe care le oferim este în uşoară creştere, ne aşteptăm să atingem borna de 35% din toate UAT-urile din România, pe măsură ce tot mai multe instituţii publice află despre avantajele digitalizării cu Regista şi aleg să colaboreze cu noi. Ceea ce, bineînţeles, ne bucură foarte mult. Şi sperăm să fie cât mai multe. Soluţia propusă de noi, dezvoltată pe tehnologia Microsoft Azure, este una dintre cele mai sigure din piaţă. Şi pe măsură ce organizaţiile devin din ce în ce mai conştiente de problemele securităţii datelor şi ale ameninţărilor cibernetice, se îndreaptă către soluţii sigure, de calitate, care să protejeze datele cetăţenilor. În paralel, oferta noastră este din ce în ce mai variată - am ajuns deja la zece module pe care le oferim instituţiilor în funcţie de nevoile acestora, cel mai nou intrat în portofoliu fiind cel de Urbanism. Pregătim şi alte lansări care să sporească eficienţa în zona interacţiunilor cetăţenilor cu aparatul de stat. Între timp, cele mai frecvent utilizate module sunt cele pentru depunerea documentelor şi înregistrarea sesizărilor.

Reporter: Care ar fi deciziile pe care autorităţile ar trebui să le ia de urgenţă pentru dezvoltarea digitală?

Edward Alexandru Creţescu:Din punctul nostru de vedere, cel mai important pas pe care trebuie să îl facă autorităţile din România este să pună la punct Cloud-ul guvernamental. Vorbim despre un proiect amplu, a cărui finanţare se ridică la nu mai puţin de 500 de milioane de euro, bani din PNRR, care poate deveni un sprijin important în cursa pentru digitalizare a României. Şi nu doar aici. Cloud-ul guvernamental este un pilon principal, bineînţeles, dar mai sunt si fondurile europene acordate pentru comune, oraşe şi alte instituţii publice care vor fi folosite pentru digitalizare. Este o şansă enormă pentru toate tipurile de instituţii să beneficieze de o transformare tehnologică, inclusiv pe partea de echipamente fizice (hardware), dar în special pe software-ul utilizat. Şi sperăm aici că Regista va fi una din cele mai cerute platforme pentru digitalizare.

Reporter: Oferă ţara noastră un cadru legislativ optim pentru dezvoltare?

Edward Alexandru Creţescu:Din fericire, observăm unitate şi coerenţă în zona legilor din România privind digitalizarea. Colegii de la ANIS şi de la Confederaţia Patronală Concordia au fost şi sunt în continuare în dialog cu legiuitorii, iar această colaborare este deosebit de benefică. Datorită acestei punţi între parlamentari şi oamenii care au activitate zilnică în sectorul IT, cei din urmă au putut contribui direct la conturarea unor legi importante, precum Legea Semnăturii Electronice, sau Legea Interoperabilităţii. Ne aşteptăm ca această colaborare să continue şi în viitor, deoarece avantajele digitalizării au devenit

din ce în ce mai clare şi este clar că acest progres trebuie susţinut la nivel legislativ. Eforturi enorme au fost depuse, şi din fericire, se văd şi rezultatele. Totdeauna este loc de mai bine, dar cred că e o idee bună să apreciem şi ce avem deja făcut.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului?

Edward Alexandru Creţescu:Aşa cum spuneam anterior, Cloud-ul guvernamental este un instrument anticipat, deoarece va fi un factor hotărâtor în procesul de digitalizare a aparatului de stat din România. Nu doar la nivel naţional; ne aşteptăm mai mult să existe un impact care se va răsfrânge la nivel local, la firul ierbii, cum se mai spune, care formează volumul birocraţiei din România. 85 de entităţi precum ministere, autorităţi publice, agenţii guvernamentale şi alte instituţii de stat din ţară vor fi prezente în acest Cloud, iar asta are potenţialul de a simplifica extrem de mult relaţia cetăţenilor cu aceste instituţii. Ne aşteptăm, astfel, să vedem progrese importante făcute de România în zona digitală.

Reporter: Cum a evoluat piaţa muncii în domeniul dumneavoastră de activitate?

Edward Alexandru Creţescu:Industria de IT este până la urmă beneficiarul principal al telemuncii, iar noi, la nivel de companie, ne aliniem la tendinţele industriei. Vedem o uşoară schimbare spre munca înapoi in birou, dar asta este un trend de echilibrare între telemuncă şi munca de la birou, şi nu ne vom întoarce niciodată la cum era înainte de 2020. Sistemul hibrid de lucru, şi cu telemuncă, şi cu birou, este cel care va rămâne, şi pe care noi îl utilizăm deja.

Reporter: Care este strategia organizaţiei pe care o reprezentaţi pe termen mediu şi lung?

Edward Alexandru Creţescu:Suntem în continuare concentraţi pe dezvoltarea pachetului de soluţii, mai exact de modulele existente în platformă, astfel încât să acoperim o gamă cât mai largă de nevoi ale instituţiilor publice pe care le deservim, fie că este vorba despre primării sau, mai nou, şcoli şi spitale. România va rămâne nucleul business-ului Regista şi în următorii ani, însă vizăm şi o extindere peste hotare, cel puţin în regiune. Astfel, dorim ca pe termen mediu să intrăm şi în Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Ne dorim sa deservim în mod principal administraţia publică, dar vom intra în viitorul apropiat şi în sectorul privat.

Reporter: Ce decizii majore aţi luat în ultimele 12 luni?

Edward Alexandru Creţescu:În ultimul an, Regista a ieşit pe piaţă cu un modul de cadastru digital, un modul de Urbanism, cu care noi venim în întâmpinarea nevoii de digitalizare a documentelor cadastrale. Este un pas important pentru noi, deoarece Urbanismul necesită expertiză specifică, iar colaborarea noastră cu compania Ramboll a dus la construcţia acestui modul. Având decizia de a lansa un modul major, ne concentrăm acum să livrăm acest modul, împreună cu modificările constante aduse aplicaţiei, către cât mai multe instituţii publice. Urmează noi lansări majore şi anul acesta, pentru a completa suita de soluţii oferită de către noi.

Reporter: Una dintre marile provocări ale momentului este Inteligenţa Artificială. Cum vedeţi avantajele şi dezavantajele dezvoltării acestui tip de tehnologie pentru sector, dar şi pentru economie în general?

Edward Alexandru Creţescu:Noi suntem de părere că inteligenţa artificială poate fi benefică în sectorul IT, dar şi pentru restul economiei. Sunt multe zone care pot fi eficientizate cu ajutorul unor astfel de unelte. Important este însă să nu acordăm mai mult credit decât ar fi cazul inteligenţei artificiale. Nu avem încă un General Purpose AI, care să fie într-adevăr cum vedem în filme, un robot care gândeşte singur. La urma urmei, vorbim despre o unealtă care poate oferi rezultate proporţionale cu pregătirea celui care alege să se bazeze pe o astfel de soluţie.

Reporter: Unde se află România pe harta europeană a digitalizării şi a tehnologiei?

Edward Alexandru Creţescu:Pe ultimul loc. Şi asta este realitatea neplăcută. România este la coada clasamentului în privinţa digitalizării în Uniunea Europeană. Indexul DESI (indicele economiei şi societăţii digitale) al Uniunii Europene ne arată cu degetul. Există un decalaj vizibil între România şi alte state, şi deşi noi facem progrese, şi celelalte state membre fac la rândul lor progrese. Suntem pe ultimul loc şi acolo vom fi pentru o perioadă, spre nemulţumirea noastră. Însă, cel puţin noi, cei din echipa Regista, dorim să vedem asta ca pe o oportunitate, în ideea în care există mult spaţiu pentru creştere. Unul din obiectivele Regista este îmbunătăţirea accesului la servicii publice digitalizate. Şi cu 1100 de instituţii publice, credem că vom putea să influenţăm pozitiv indicele DESI. Sper ca o facem deja. Şi noi suntem pregătiţi să sprijinim orice instituţie publică ce îşi îndreaptă atenţia către soluţiile pe care le propunem.

Reporter: Vă mulţumim!