SURSE: Noul CS interimar al "Hidroelectrica", aprobat

Actualizare 18:25

Noul Consiliu de Supravegere (CS) interimar al companiei "Hidroelectrica", cu un mandat de patru luni, a fost aprobat astăzi de către acţionari, potrivit unor surse consultate de Ziarul "BURSA".

Ministerul Energiei a transmis, la finalul lunii martie, şase propuneri de candidaţi pentru noul Consiliu de Supraveghere interimar, pe listă fiind mai degrabă nume controversate decât specialişti din energie: Ioana Andreea Lambru, secretar general al Guvernului Grindeanu, Horia Marian Gâmbuţeanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Negru-Ciobanu, purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării Sevil Shhaideh, Gheorghe Gabriel Gheorghe, fost vicepreşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Dorin Liviu Nistoran, director general al "Televoice Group" SRL, Dan Laurenţiu Tudor, Director General Adjunct în cadrul "ELCEN" Bucureşti.

-------------

Salariaţii "Hidroelectrica" au pichetat astăzi sediul societăţii, aceştia fiind nemulţumiţi de modul în care este condusă compania, potrivit unei scrisori deschise a sindicatului Hidrosind.

Sindicaliştii susţin: "Nu există o viziune de conducere a Hidroelectrica, ea este folosită doar de un grup de conducători pentru a-şi umfla buzunarele cu venituri nebănuite de mulţi dintre noi: salarii şi prime de sute de mii de lei pentru manageri, cu încălcarea prevederilor CCM, chiar în perioada insolvenţei, funcţii de conducere create peste noapte care satisfac prietenii vechi sau obligaţii noi, unele ocupate fără concurs, stoarcerea resurselor companiei pentru obţinerea profitului de moment, fără să ţină seama de consecinţele pe termen mediu-lung. În acelaşi timp, sub pretextul eficientizării unor activităţi, sunt reduse posturi şi concediaţi salariaţi cu funcţii de execuţie, salariaţi care au îndrăznit să-şi ceară unele drepturi prin intermediul instanţei de judecată.

Totodată, pentru salariaţii de rând nu se găsesc resurse financiare necesare majorării salariilor, deşi profitul a crescut în ritmuri ameţitoare, an de an. Muncitori de pe baraje care au în spate sute de milioane de metri cubi de apă au ajuns să fie plătiţi cu puţin peste minimul pe economie.

Deşi resursa umană din Hidroelectrica este declarată că fiind principala resursă a societăţii, salariaţii acesteia au ajuns să fie batjocoriţi şi umilitii. Noi ţinem în viaţă Hidroelectrica, dar ne conduc oameni care nu cunosc sistemul sau nu îl înţeleg".

Prin intermediul scrisorii, sindicaliştii spun că doresc să atragă atenţia doar asupra câtorva probleme cu care se confruntă "Hidroelectrica".

Hidrosind precizează, în scrisoare: "Investiţiile: un capitol care ar putea genera locuri de muncă în Hidroelectrica şi industriile orizontale, dacă ar fi gestionat corect, este lăsat la voia întâmplării. Bugetul de investiţii a fost realizat în proporţie de doar 40% în 2016, iar pentru anul 2017 bugetul planificat este la un nivel de aproximativ 65% din cel planificat pentru anul precedent. În momentul de faţă lipseşte decizia, inclusiv la nivelul acţionariatului, referitoare la investiţiile istorice (investiţii complexe, cu componentă energetică redusă). Lipsa unei politici coerente în acest domeniu urmată de reducerea dramatică a acestei activităţi a generat o criză acută de personal specializat, urmare a concedierilor şi plecărilor din societate pe cale naturală.

Mentenanţă: bugetul de mentenanţă înainte de 2012, anul intrării în insolvenţă, era de aproximativ 400 milioane lei, fiind realizat în proporţie de 90-95%. În anul 2016, bugetul de mentenanţă a fost de circa 175 milioane lei şi a fost realizat în proporţie de aproximativ 67%. Durata ciclurilor de reparaţii la hidroagregate a fost mărită de 3 ori, doar pentru reducerea cheltuielilor. Consecinţa imediată este un profit suplimentar pentru Hidroelectrica şi o insolvenţă cu parfum de faliment pentru Hidroserv, unde numărul de personal s-a redus cu aproximativ 45% faţă de 2012.

Listarea la bursă a societăţii a fost întârziată mai întâi de erorile de procedură ale administratorului judiciar şi judecătorului sindic din 2013, care au dus la rejudecarea tuturor proceselor şi prelungirea artificială a procedurii insolvenţei. În prezent, se dezbate intens problema (reală sau falsă?) a activelor neperformante, care ar conduce la scăderea valorii acţiunilor, mai ales în cazul unei listări duale (Bucureşti - Londra). Tot în prezent, în culise se duce o luptă acerbă pentru schimbarea metodei de listare, din listare prin majorare de capital în vânzare directă de acţiuni. Schimbarea este solicitată insistent de Fondul Proprietatea şi susţinută de fostul administrator judiciar al societăţii şi ar presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare (hotărârea acţionarului majoritar, iniţierea şi aprobarea unei noi hotărâri de guvern), care fac imposibilă listarea în acest an.

Provizoratul: în perioada de insolvenţă (2012-2016) implicarea acţionarului majoritar, statul român, în luarea deciziilor majore la Hidroelectrica a fost aproape inexistentă, această fiind lăsată la mâna unui administrator judiciar scăpat de sub control. De aproape un an Hidroelectrica este condusă de un Consiliu de Supraveghere provizoriu, al cărui mandat a fost prelungit repetat. Primele consecinţe directe sunt absenţa unui Directorat numit definitiv, imposibilitatea luării unei decizii privind listarea la bursă, neasumarea unor decizii privind investiţiile amintite, inexistenţa unui plan de management pe termen mediu, etc.

De-a lungul anilor, partidele şi generaţiile politice şi-au transmis ştafeta la Hidroelectrica. «Băieţii deştepţi» au fost un pretext pentru ocuparea Hidroelectrica în scopul finanţărilor electorale, fără să se înţeleagă că a fost atacată direct una din cele mai importante resurse ale ţării, potenţialul hidroenergetic.

Hidroelectrica a primit în concesiune obiective energetice şi, indirect, potenţialul hidroenergetic amenajat sau în curs de amenajare. Astăzi, nu putem susţine că nu mai finalizăm unele obiective pentru că nu sunt profitabile, nu avem dreptul să facem acest lucru. Trebuie, însă, găsit un echilibru între lucrările de investiţii şi cele de retehnologizare: dacă susţinem doar capitalul străin prin retehnologizări, vom ajunge cvasidependenţi de acesta, pe lângă falimentarea societăţilor de profil din România (ISPH, UCMR, Hidroconstrucţia, Energomontaj).

Mesajul nostru se adresează Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Energie, cu rugămintea să încerce să înţeleagă o situaţie care a ajuns disperată şi poate oricând scăpa de sub control.

De la revolta individuală la revolta tuturor salariaţilor din exploatare nu este decât un pas mic. De la incidente minore în instalaţii la accidente ale construcţiilor hidrotehnice sau avarii majore în sistem, care s-au produs deja la alte societăţi, pragul este insesizabil.

Conducătorii acestei ţări ar trebui să nu mai trimită altor entităţi spre dreapta şi justa soluţionare solicitările noastre, ci să încerce să le citească şi să le soluţioneze".

Adunarea Generală a Acţionarilor "Hidroelectrica" a avut loc astăzi, liderul sindical Nicolae Aurariu nefiind invitat să ia parte la discuţii.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la sfârşitul lunii martie, închiderea definitivă a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, după aproape cinci ani de la deschiderea procedurii, a anunţat administratorul judiciar "Euro Insol" pe 3 aprilie.