Contrabanda cu tutun a atins, în luna ianuarie a acestui an, o cotă alarmantă de 15,7%, situându-se la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, în condiţiile în care autorităţile anunţau toleranţă zero în acest domeniu.
Imaginaţia contrabandiştilor o depăşeşte uneori pe cea a regizorilor de film - ţigarete "trase" cu sfoara, trecute apa cu ajutorul "scafandrilor", ascunse în borcane de tomate sau introduse în ţară cu ajutorul câinilor sau cailor.
Poliţia de frontieră comunică, plină de entuziasm, o mulţime de astfel de cazuri, pe care poliţiştii din vămi le depistează, apelând chiar la focuri de armă, dacă este cazul.
Autoritatea menţionată ne-a spus că, în 2013, a confiscat peste 8 milioane de pachete, adică circa 160 de milioane de ţigarete. Doar că, potrivit studiilor din piaţă, comerţul ilicit cu astfel de produse se ridică, anual, la 4,7 miliarde ţigarete.
Ţinând cont că un TIR are o capacitate de 7 milioane de ţigarete, rezultă ca 673 de TIR-uri pline cu astfel de produse de contrabandă trec graniţa în fiecare an, adică aproximativ două TIR-uri pe zi.
Este clar că această cantitate nu poate fi introdusă în ţară nici cu sfoara, nici cu borcanele de tomate şi nici măcar cu calul.
Desigur, sunt şi cazurile în care poliţiştii de frontieră descoperă autoturisme "căptuşite" cu produse din tutun. Dar oare câte astfel de maşini ar trebui să fie identificate zilnic pentru a acoperi cantitatea de ţigarete care intră în două TIR-uri?
Industria tutunului consideră că instabilitatea fiscală şi reorganizarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), instituţie responsabilă şi cu măsurile de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete, sunt principalele cauze care au condus la intrarea contrabandei pe trend ascendent la începutul acestui an.
Nu ignorăm faptul că, anul trecut, ANAF a trecut printr-un proces de reorganizare, însă, în aceeaşi măsură, nu putem ignora nici faptul că, la începutul lunii decembrie, inspectorii fiscali din cadrul Autorităţii au anunţat începerea controalelor.
În Strategia anunţată de instituţie pentru perioada 2013-2017, unul dintre obiectivele pe termen mediu este combaterea evaziunii fiscale, pentru întărirea controlului vamal ANAF urmărind sporirea controalelor la frontiera externă a UE în vederea combaterii traficului ilicit cu ţigarete şi alte produse din tutun prelucrat.
Făcând comparaţie cu alte domenii, cum ar fi cel al jocurilor de noroc, observăm că noua structură de control şi monitorizare înfiinţată în urma restructurării Gărzii Financiare, care şi-a început, practic, activitatea în luna septembrie a anului trecut, înregistrează rezultate notabile cu privire la diminuarea pieţei negre a gambling-ului.
Mai mult decât atât, însuşi premierul Victor Ponta s-a arătat foarte mulţumit de activitatea din luna ianuarie a domnului Gelu Diaconu, şeful ANAF, precizând, recent, că acesta nu va fi schimbat din funcţie atâta vreme cât va îndeplini planul de încasări la buget, arătând că încasările au crescut cu 9%.
Chiar Gelu Diaconu a menţionat că plecarea sa din fruntea ANAF ar putea avea consecinţe ireparabile asupra bugetului de stat.
Dacă în acest context contrabanda a ajuns la un nou record, se pune întrebarea ce se va întâmpla după ce va fi transpusă în legislaţia noastră noua Directivă europeană pe tutun, care, printre altele, interzice ţigaretele cu arome, standardizează ambalajele şi prevede creşterea dimensiunii mesajelor de avertizare de pe pachetele de ţigarete?
• 15,7% - contrabanda în ianuarie
Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, în prima lună a acestui an, ajungând la 15,7%, potrivit studiului realizat de compania de cercetare Novel Research.
Producătorii ţigaretelor din tutun consideră că instabilitatea fiscală şi reorganizarea ANAF, instituţie responsabilă şi cu măsurile de combatere a comerţului ilicit cu ţigaretele, sunt principalele cauze care au condus la intrarea contrabandei pe trend ascendent la începutul acestui an.