Timbrarea, nivelul durităţii apei şi cuantumul redevenţelor - probleme semnalate la proiectul Legii resurselor hidrominerale

Imposibilitatea utilizării de timbre autoadezive, stabilirea unui nivel minim al durităţii şi inexistenţa cuantumului redevenţelor se numără printre observaţiile aduse de companii la proiectul Legii resurselor hidrominerale, supus dezbaterii publice de către Ministerul Economiei.

"În proiectul Legii resurselor hidrominerale se definesc incomplet apele minerale, apele de izvor şi apele de masă. Acest lucru lasă loc la interpretări şi poate duce la efecte nedorite total contrare celor din expunerea de motive care a stat la baza elaborării acestui proiect. Considerăm că definiţiile care sunt foarte clare în legislaţie ar trebui preluate din Directiva 2009/54 a Parlamentului European şi Consiliului cu privire la exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale", a declarat purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Dozatoarelor pentru Apă, Silvia Enculescu.

Aceasta a spus că proiectul creează probleme şi în ceea ce priveşte definirea sursei de apă, în sensul că mai mulţi producători exploatează un zăcământ, iar acesta ar trebui alocat unui singur producător, potrivit proiectului, fără a se preciza, însă, criteriile alocării.

Silvia Enculescu susţine că nu ar trebui impus un laborator unic de referinţă, ci mai multe, iar acestea ar trebui să fie acreditate RENAR.

Potrivit acesteia, citată de Agerpres, proiectul de act normativ impune o serie de reautorizări, imposibil de pus în practică, deoarece perioadele de timp prevăzute în dispoziţiile tranzitorii nu sunt corelate, iar obţinerea de autorizaţii durează mai mult decât termenele stabilite prin proiect.

De asemenea, proiectul de lege nu stabileşte cuantumul redevenţelor percepute pentru toate tipurile de apă, iar acesta nu poate fi stabilit prin norme metodologice.

În plus, prin proiect se cere utilizarea de timbre autoadezive, numai că acestea nu se pot aplica sau există riscul de a fi deteriorate, a afirmat Silvia Enculescu.

La rândul său, Gheorghe Vespan, reprezentant al companiei Perla Moldovei Distribution, societate care îmbuteliază apa Perla Moldovei, a arătat că proiectul de lege cere ca duritatea apei să nu fie mai mică de 5 grade germane, însă, în prezent, mai multe companii îmbuteliază apă cu duritatea sub 5 grade germane. În ceea ce priveşte timbrul autoadeziv, acesta este cerut la apă, însă nu este impus la bere sau la sucuri.

Ministerul Economiei (ME) a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului privind Legea resurselor hidrominerale. La discuţiile care au avut loc la sediul Ministerului Economiei au participat reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerului Finanţelor Publice, Consiliul Concurenţei, Societăţii Naţionale a Apelor Minerale, precum şi specialişti în domeniu, organizaţii neguvernamentale, patronate şi reprezentanţi ai mediului academic.

Potrivit unui comunicat al ME, iniţiativa de a face o lege a resurselor hidrominerale a avut la bază necesitatea general acceptată de a legifera domeniul resurselor hidrominerale printr-o reglementare unitară, uşor de aplicat atât de autorităţile competente, cât şi de agenţii economici din domeniu, cu precizări clare în concordanţă cu legislaţia UE.

"Reprezentanţii ME au prezentat situaţia actuală care necesită adoptarea unor măsuri imediate de reglementare a domeniului şi schimbările preconizate prin prezentul proiect de lege. Solicitanţii înscrişi la cuvânt au enunţat necesitatea reanalizării unor prevederi cu privire la definiţiile utilizate, competenţele autorităţilor publice, existenţa intermediarilor, dreptul la inovaţie, clasificarea apelor, clarificarea normativă a unor situaţii derivate din practică", se arată în comunicat.

Documentul precizează că, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice, se asigură accesul public pe site-ul şi la sediul autorităţii publice responsabile la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum şi versiunea finală adoptată a actului normativ.