Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-şi plătească datoria către stat pentru a-şi dovedi buna credinţă, a declarat, joi, ministrul de resort, Toma Petcu, în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea ANRE.
Domnia sa a spus, citat de Agerpres: "Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 - n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înţelegere.
Am prelungit încă şase luni, până în luna a noua.
Am considerat că şase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât şi DIICOT, am cerut informaţii legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilităţi sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituţii, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare şi am făcut un material transmis către CSAT".
Petcu a adăugat că CSAT, în urmă cu o lună, a răspuns că, dacă Guvernul şi Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze şi să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competenţe să se pronunţe.
"Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce priveşte speţa Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanţe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro", a mai spus Petcu.
Ministrul Energiei a precizat că un articol al memorandumului prevede faptul că, dacă DIICOT decide trimiterea în instanţă a dosarului, memorandumul devine nul.
"La întâlnirea care a avut loc la Guvern între premierul României, subsemnatul, ministrul Economiei şi ministrul Finanţelor, am prezentat acest material mult mai detaliat, precum şi reprezentanţilor companiei chineze şi kazahe. Concluzia a fost fără echivoc. Memorandumul prevede fără echivoc că, în cazul în care acest dosar va fi trimis în instanţă de Parchet, tot memorandumul pică. Considerăm că în această perioadă va fi foarte greu pentru noi să justificăm prelungirea unui memorandum mai mult de sfârşitul acestui an, în care să stabilim unele aspecte, care, dacă cumva DIICOT decide trimiterea în instanţă în acest dosar, sunt nule de drept. Consider că este bine să revenim la situaţia dinainte de 2014, în care compania să-şi plătească datoria, aşa cum este ea stabilită, pentru a putea să-şi dovedească buna credinţă", a subliniat ministrul.
Vineri, Ministerul Energiei a emis un comunicat de presă în care precizează că o prelungire a Memorandumului încheiat în urmă cu patru ani de statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, care expiră la 31 decembrie 2017, va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie.
• Ministrul Energiei: "Vom verifica pe teren dacă operatorii de distribuţie şi-au făcut investiţiile asumate la privatizare"
Ministerul Energiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) vor verifica inclusiv pe teren dacă operatorii privaţi de distribuţie a energiei electrice şi-au îndeplinit obligaţiile de investiţii, atât cele asumate la privatizare, cât şi cele în baza cărora companiile au cerut majorări de tarife, a mai declarat ministrul de resort, Toma Petcu.
Acesta a spus: "Preţul a ţinut cont mai mult de lucruri subiective, iar companiile de energie nu au fost prea transparente. Trebuie să ne asigurăm că investiţiile sunt în concordanţă cu ceea ce s-a stabilit, astfel că am format împreună cu ANRE o comisie mixtă care va verifica în următoarea perioadă derularea contractelor de privatizare ale filialelor Electrica de acum 10 ani, precum şi decontările şi documentele aduse la ANRE, solicitările de tarife. În anumite puncte sensibile vom face controale şi pe teren, pentru prima dată, astfel încât să avem o imagine dacă şi-au realizat obiectivele de investiţii aşa cum le-au asumat".
El a admis că va fi un proces greoi, dar pe care autorităţile şi-l asumă pentru a depăşi zona speculaţiilor cu privire la realizarea acestor investiţii.
Întrebat de deputatul PNL Lucian Bode care este scopul acestei verificări, din moment ce instanţele internaţionale care au anchetat cazul au concluzionat că investiţiile companiilor au fost realizate, iar statul a pierdut toate procesele pe această temă, ministrul a spus: "Pentru a scoate din zona speculaţiilor dacă şi-au îndeplinit investiţiile din contractul de privatizare şi din deconturile şi documentele depuse la ANRE. Vorbim şi de o verificare în teren, să lămurim dacă aceste companii şi-au realizat cu adevărat investiţiile. Ei spun că şi-au îndeplinit investiţiile, dar atunci când avem vreme rea vedem de multe ori că s-ar putea să nu fie aşa. Trebuie să vedem foarte clar".
• Petcu: "ANRE ar putea ieftini energia, întrucât scumpirea anterioară nu a fost fundamentată solid"
Preţul energiei nu va mai creşte până la finele acestui an, ci dimpotrivă, ANRE ar putea face o ajustare negativă, întrucât ultima scumpire nu a fost fundamentată solid, a declarat ministrul de resort, Toma Petcu, după audierile din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea ANRE.
Petcu a mai precizat că, pe parcursul acestui an, au fost două etape dereglementare, iar de la 1 ianuarie 2018 nu vor mai exista tarife reglementate aprobate de ANRE.
Ultima modificare de preţ operată de ANRE a fost la 1 octombrie 2017. La acea dată a existat o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh, ceea ce a însemnat o scumpire cu 3,45 lei pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.
"În şedinţa din data de 26 septembrie 2017, Comitetul de reglementare al ANRE a avizat tarifele de tip Componentă de piaţă concurenţială (CPC) aplicabile în trimestrul IV 2017 clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. (...) Astfel, a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC cu 0,03 lei/kWh, faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh, care ar fi rezultat conform propunerilor FUI", potrivit unui comunicat al ANRE de la acea dată.
• Petcu: "Investiţiile vor fi principalul criteriu de evaluare a managerilor de companii energetice, nu profitul sau cifra de afaceri, ca acum"
Principalul criteriu de evaluare a unui manager de companie va fi pe viitor nivelul de realizare a investiţiilor, nu profitul sau cifra de afaceri, cum se întâmplă acum, a declarat Toma Petcu.
"Din păcate, în majoritatea contractelor de mandat ale managerilor, principalul criteriu este al profitabilităţii, al cifrei de afaceri, iar investiţiile sunt ultimul criteriu. În momentul acesta, Ministerul Energiei este în procedură de achiziţie a serviciilor de asistenţă pentru selecţie pe OUG 109 (privind guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat - n.r.) a unor companii de headhunting. În momentul în care vom avea şi vom stabili foarte clar criteriile de selecţie a managerilor, principalele condiţii şi principalul criteriu de analiză a unui manager într-un an voi solicita să fie nivelul de investiţii şi realizarea lui, abia ulterior să vină profitul şi cifra de afaceri, pentru că suntem într-un paradox: solicităm companiilor să facă investiţii, dar punem principalul criteriu profitul şi cifra de afaceri şi atunci orice manager de bună credinţă, între ghilimele, va încerca să maximizeze cele două punctaje pentru a fi în parametrii contractului de mandat", a spus Petcu.
El a oferit drept exemplu Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, care nu şi-a respectat nivelul de investiţii în primele luni ale anului.
"Hidroelectrica nu şi-a respectat programul de mentenanţă la şase luni. Prima măsură pe care am luat-o a fost aceea de a schimba conducerea, care avea o mentalitate din perioada când compania era în insolvenţă, respectiv să restrângă foarte mult cheltuielile cu investiţiile şi mentenanţa, şi să dezvolte foarte mult partea de profit", a mai spus Petcu.