Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat, ieri, că, până în prezent, nu a primit nicio somaţie de emitere a dispoziţiei de desfiinţare a imobilului Cathedral Plaza, deşi executorul judecătoresc Lucian Gonţ ne-a declarat, ieri, că, în urmă cu zece zile, a transmis municipalităţii o somaţie în acest sens.
Executorul ne-a spus: "Am transmis o somaţie prin care obligăm primăria să emită o dispoziţie de demolare a acestei clădiri, în conformitate cu hotărârea judecătorească a Tribunalului Dâmboviţa. Termenul - care se împlineşte într-o zi-două - este de zece zile. Sigur că se va întârzia, întrucât trebuie parcurse mai multe etape juridice, sunt acte care trebuie introduse pe ordinea de zi a Consiliului General, însă în acest intrerval primăria trebuie să ne notifice că a demarat acţiunea. Dacă am spus zece zile, să nu se aştepte nimeni ca mâine să fie montat un buldozer lângă imobil şi să înceapă demolarea".
Potrivit domnului Gonţ, până ieri nu primise nicio notificare de la primărie. Nici nu este de mirare, atâta vreme cât edilul şef nu avea cunoştinţă de somaţia executorului.
Lucian Gonţ ne-a menţionat că, dacă municipalitatea nu va emite dispoziţia de desfiinţare a controversatei clădiri cu 19 etaje ridicată lângă Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, instanţa va stabili dacă este vorba despre rea voinţă.
Întrucât hotărârea judecătorească nu prevede alternativă, se va merge pe calea contestaţiei şi va fi numit un terţ, cel mai probabil Arhiepiscopia, care să precedeze la demolarea construcţiei, cheltuielile aferente urmând să fie suportate de Primăria Capitalei, ne-a explicat domnul Gonţ.
Sorin Oprescu a declarat, ieri, că pentru a pune în practică hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei care prevede demolarea imobilului Cathedral Plaza este nevoie de o dispoziţie de primar, fiind necesară şi evaluarea cheltuielilor în acest scop.
"Ştim că există hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei. Acolo trebuie emisă o decizie a primarului general de desfiinţare, după care, dacă dânşii, cei care au construit, nu vor desfiinţa, se va face o somaţie. Noi am lucrat la o evaluare a cât ne-ar costa emolarea, care, însă nu s-a terminat", a spus Oprescu, subliniind că ar fi nevoie de aproximativ patru milioane de euro pentru această desfiinţare.
"Banii ăştia trebuie recuperaţi de undeva, că doar nu o să cheltuiesc din banul public, însă, până atunci, eu am de dus la îndeplinire o hotărâre judecătorească", a adăugat primarul Capitalei.
Sorin Oprescu a retras, ieri, de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti două proiecte legislative care vizau abrogarea unor hotărâri prin care au fost date în concesiune dezvoltatorului Cathedral Plaza, Millennium Building Development, unele suprafeţe de teren.
Somaţia emisă în data de 16 septembrie şi transmisă primăriei ziua următoare mai obligă municipalitatea să ia toate măsurile administrative pentru aducerea terenului pe care este situat imobilul în situaţia anterioară emiterii autorizaţiei, în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecţie a Catedralei Sf. Iosif, care figurează pe lista monumentelor istorice.
Potrivit presei de profil, somaţia cere primăriei să achite creditorilor - Dudac Mihaela, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti şi Bor Iuliana - suma totală de 7.688 lei cu titlu de cheltuieli de executare silită.
"În cazul în care nu vă conformaţi prezentei somaţii şi nu veţi îndeplini obligaţia pe care o aveţi, respectiv nu veţi achita sumele datorate în termenul arătat, vom continua executarea silită, conform legii, dacă va fi necesar şi cu sprijinul organelor de poliţie, jandarmerie sau altor agenţi ai forţei publice, urmând să suportaţi toate cheltuielile de executare necesare acestei activităţi", mai precizează somaţia.
În urmă cu câteva zile, Marius Coltuc, avocat în cadrul Casei de Avocatură Coltuc, ne-a spus că Arhiepiscopia Romano-Catolică poate demola oricând imobilul Cathedral Plaza, precizând: "Dacă există o hotărâre judecătorească irevocabilă, partea care a obţinut câştig de cauză (n.r. în speţă Arhiepiscopia Romano-Catolică) poate pune oricând în executare respectiva hotărâre, dacă cel care ar fi trebuit s-o execute (n.r. respectiv Primăria Capitalei) nu a făcut acest lucru".
În data de 23 ianuarie, Tribunalul Dâmboviţa a hotărât irevocabil că Municipalitatea trebuie să emită un act prin care să impună desfiinţarea construcţiei Cathedral Plaza, "realizată fără autorizaţie de construire legală, autorizaţie emisă la solicitarea SC «Millenium Building Development» SRL Bucureşti (n.r. firma dezvoltatoare, controlată de Eyal Ofer), de Primăria sectorului 1 Bucureşti", potrivit Instanţei de judecată.
Sentinţa a fost pronunţată în data de 28 iunie. Primăria a formulat recurs împotriva pronunţării din vară, acesta fiind, însă, respins de Tribunalul Dâmboviţa, pe motiv că ar fi fost depus prea târziu.
Hotărârea a fost publicată pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti, de care depinde Tribunalul Dâmboviţa. Primarul Oprescu a declarat, atunci, că aşteaptă să vadă motivaţia magistraţilor şi că va respecta legea.
După ce mai multe luni primarul Oprescu a spus că nu a văzut nicio motivare, reprezentanţii primăriei ne-au spus, ieri, că motivarea hotărârii judecătoreşti, scrisă încă din luna februarie, a ajuns, în sfârşit, la Municipalitate.
La doar o lună după ce Instanţa a impus primarului Capitalei să dispună demolarea imobilului Cathedral Plaza, israelianul Eyal Ofer a vândut clădirea grecului Ioannis Papalekas.
Ca urmare a acestei tranzacţii, cele peste 20 de dosare pe rol care au ca obiect Cathedral Plaza au fost preluate, de la Casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, de către avocaţii de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Cazul Cathedral Plaza a fost deschis în anul 2006, la Tribunalul din Bucureşti, de Arhiepiscopia Romano-Catolică, reprezentanţii acesteia susţinând că turnul vecin este periculos pentru Catedrala Sf. Iosif. Dosarul a fost strămutat la Constanţa, Craiova, Piteşti, Curtea Constituţională a României (CCR), Târgovişte, Ploieşti, ajungând la Suceava, Alba Iulia şi Iaşi. Între timp, cazul Cathedral Plaza a fost judecat de câteva ori şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Construcţia controversatului imobil a început în anul 2006, suma investită în edificiul cu 19 etaje ridicându-se la 60 de milioane de euro.