UN MILIARD DE EURO ARUNCAT PE APA SÂMBETEI În loc de modernizare, calea ferată Bucureşti-Constanţa a fost cârpită

Premierul Ludovic Orban afirma recent că Guvernul va investi o parte importantă din fondurile europene şi pentru modernizarea culoarului IV de transport feroviar paneuropean, pe tronsonul Curtici - Bucureşti - Constanţa. Declaraţiile premierului au fost făcute cu prilejul semnării, la sediul Ministerului Transporturilor, contractului de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunea Braşov - Sighişoara, subsecţiunea 2 Apaţa - Caţa.

"Odată cu semnarea acestui tronson, practic avem semnate contractele de construcţie pe toate tronsoanele de cale ferată de pe principalul coridor pan-european, legătura dintre Braşov şi Curtici. Din Coridorul IV pan-european, de la Constanţa până la Curtici, a mai rămas un singur tronson care urmează să fie construit, este vorba de tronsonul Predeal - Braşov. În rest toate tronsoanele fie au fost finalizate, fie sunt în curs de construcţie, aici fiind vorba de o modernizare a căii ferate la standarde europene, permiţând viteze de deplasare de până 160 de km/h pentru transportul de persoane şi de până la 120 de km/h pentru transportul de marfă, pe linie dublă, electrificată", a spus prim-ministrul.

În realitate, dacă vorbim despre vitezele comerciale atinse pe tronsoanele pe care şeful Guvernului susţine că sunt deja modernizate, acestea ating cu greu 120 km/h pe anumite porţiuni de pe tronsonul Bucureşti-Constanţa, iar dacă vorbim despre electrificarea liniei duble, este necesar să îi reamintim premierului modul defectuos în care s-a lucrat pe acelaşi tronson, cu banii europeni, prin programul ISPA şi cu primele fonduri obţinute post-aderare.

Lucrările privind modernizarea şi reabilitarea tronsonului de cale-ferată Bucureşti - Constanţa au costat peste un miliard de euro, iar substaţiile de tracţiune electrică de la Lehliu şi Feteşti nu au fost modernizate conform proiectului iniţial, ci cu ajutorul unor echipamente cumpărate cu bani de la bugetul de stat, deşi guvernele în timpul cărora a fost gestionat programul, au cumpărat ulterior şi materialele necesare contra sumei de 1.774.910 euro, fără TVA. Pentru că acestea au ajuns în ţară după ce oficialii au cumpărat echipamentele aflate acum în cele două substaţii electrice, componentele respective au fost depozitate o perioadă îndelungată de către societăţi care au contracte încheiate cu CFR SA.

Despre acest lucru am relatat în paginile Ziarului Bursa în ediţia din 12 aprilie 2019, în care arătam că echipamentele necesare modernizării substaţiilor electrice de la Feteşti şi Lehliu au fost depozitate în localitatea ilfoveană Ciororgârla, în magaziile aparţinând societăţii Dual Grup, fostă Dual Man, care a executat mai multe lucrări pentru compania feroviară.

• Echipamentele furnizate de Siemens, depozitate mai mulţi ani la Ciorogârla

Surse din cadrul CFR SA au spus pentru Ziarul BURSA că anul acesta echipamentele respective au fost preluate de compania feroviară şi transmise prin transfer la Regionala CF Constanţa. Vorbim despre o cantitate de echipamente, pentru transportarea căreia ar fi fost nevoie de aproximativ 50 de tiruri.

Aducerea la Constanţa a echipamentelor pentru substaţiile de tracţiune electrică de la Lehliu şi Feteşti a fost stabilită prin adresa 14/5/05/05.01.2019 emisă de Direcţia Suport Contracte şi Finanţare Investiţii din cadrul CFR SA. În documentul respectiv este menţionat că în cadrul măsurii Ex-ISPA 2000/RO/16/P/PT pentru contractele încheiate între CNCF CFR SA şi JV Siemens Mobility GmbH - Siemens Mobility SRL - SPL Powerlines Austria GmbH&Co KG, pentru reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, pentru lotul 5 al secţiunii Fundulea-Lehliu şi pentru lotul 5 al secţiunii 3-4 Lehliu-Feteşti s-a dat o decizie de arbitraj, după rezilierea în 15 octombrie 2014, a contractelor semnate în 30 octombrie 2006.

Conform hotărârii arbitrale definitive din 21 noiembrie 2018, CFR SA este obligată la plata costului materialelor şi a unui profit rezonabil. Din documentele pe care le anexăm acestui articol, CFR SA a fost obligată achite către companiile din Austria suma de 2.884.418,28 euro, din care aproape 1,8 milioane euro reprezintă valoarea echipamentelor. Prin decizia respectivă s-a stabilit obligaţia CFR SA de a prelua materialele achiziţionate de antreprenor în cadrul celor două contracte încheiate.

Menţionăm că suma totală alocată din fondurile de pre-aderare la Uniunea Europeană, ISPA, pentru moderrnizarea electrificării tronsonului de cale ferată Bucureşti-Fundulea-Lehliu-Feteşti a fost de 60.904.312 euro şi este cuprinsă în patru contracte încheiate în anii 2004 şi 2005.

Prin aceeaşi adresă din 5 ianuarie 2019, se solicita Regionalei CF Constanţa ca, până la 16 ianuarie 2019 să desemneze angajaţii care vor face parte din comisia de inventariere şi preluare a materialelor, precum şi găsirea unor spaţii de depozitare necesare pentru echipamentele respective. În realitate, conform documentelor, transferul a fost efectuat abia în decembrie 2019. Probabil că între timp, CFR SA a achitat către compania Dual Grup sumele privind depozitarea echipamentelor pentru substaţiile electrice.

• Transfer ciudat, corespondenţă cu semne de întrebare

Nota de creditare a SRCF Constanţa cu valoarea acestor echipamente a fost întocmită abia în anul 2020. Astfel, prin nota 2153 din 30 iunie 2020, Direcţia Constabilitate din cadrul CFR SA creditează SRCF Constanţa cu contravaloarea echipamentelor transferate, 9.225.898 lei, menţionând în document că este vorba despre cheltuieli achitate de la bugetul de stat, neeligibile ISPA.

După ce au fost depozitate în centrele de pe raza Regionalei CF Constanţa, a urmat o lungă corespondenţă, în cursul anului 2020, între CFR SA şi Ministerul Fondurilor Europene, privind destinaţia echipamentelor care trebuiau, iniţial, să se afle în substaţiile de pe tronsonul Lehliu-Feteşti, dar care au ajuns între timp piese de schimb pentru ansamblele şi subansamblele electrice achiziţionate de compania feroviară, a căror fiabilitate a fost mai mică, iar între timp o parte dintre ele chiar s-au defectat.

În urma corespondenţei dintre cele două MFE şi CFR SA, compania feroviară a primit adresa 31014/CM/14.04.2020 prin care Cristian Mărişteanu, director general, şef AM-POIM, în cadrul Direcţiei Generale Programe Europene Infrastructură Mare susţine:

"În opinia noastră, materialele/echipamentele aflate în proprietatea CN CFR SA rezultate din implementarea contractelor de lucrări pot fi utilizate pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii publice derulate pe raza SRCF Constanţa, pe secţiunea Lehliu-Ciulniţa-Feteşti Constanţa, sau pentru alte lucrări de investiţii şi/sau întreţinere/mentenanţă cu respectarea principiilor gestionării şi utilizării eficiente a fondurilor publice.

Menţionăm faptul că, din punctul nostru de vedere nu sunt identificate restricţii sau condiţionări de natură a prejudicia interesele Comisiei Europene în ceea ce priveşte utilizarea materialelor/echipamentelor dobândite în cadrul contractelor de lucrări finanţate prin programul ex-ISPA în conformitate cu necesităţile curente şi viitoare ale CN CFR SA.

Referitor la chestiunile de natură tehnică legate de starea materialelor/echipamentelor dobândite, nu ne putem exprima o opinie, decizia privind utilizarea acestora fiind în sarcina personalului tehnic de specialitate din cadrul CN CFR SA".

Din afirmaţiile reprezentantului MFE reiese o situaţia ciudată. Cei de la CFR SA au solicitat punctul de vedere al Ministerului Fondurilor Europene cu privire la modul în care pot să utilizeze echipamentele furnizate de Siemens. Analizând însă adresa din 30 iunie 2020 care se referă la faptul că valoarea acestor echipamente a fost achitată din bugetul de stat şi că reprezintă cheltuieli neeligibile ISPA, nu înţelegem de ce a mai fost necesară corespondenţa cu cei de la MFE, atât timp cât banii plătiţi către Siemens nu au fost daţi din fondurile europene ISPA primite în cadrul proiectului respectiv.

Mai mult, finalul răspunsului directorului general din cadrul MFE ridică semne de întrebare cu privire la starea echipamentelor preluate de Regionala CF Constanţa. Surse din interiorul CFR SA ne-au spus că, după preluare, echipamentele au fost depozitate în spaţii necorespunzătoare, care ar fi accelerat uzura unor dintre ele. Probabil că de aceea reprezentantul MFE susţine că decizia privind utilizarea acestora rămâne în sarcina personalului tehnic de specialitate din cadrul CN CFR SA.

Mai mult, conform surselor citate, echipamentele respective nu sunt folosite pentru întreţinerea sau mentenanţa celor puse anterior în substaţiile electrice, ci sunt folosite pentru lucrări simple.

• Vitezele de circulaţie estimate nu au fost atinse niciodată după modernizarea căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa

Conform datelor iniţiale, reabilitarea şi modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa a costat 820 milioane de euro, banii provenind din fonduri europene, de la un împrumut dat de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA) şi din alocări de la bugetul de stat. Suma a fost majorată ulterior cu 250 milioane de euro, dar, după cum se poate observa din materialul de mai sus, lucrările nu au fost finalizate în totalitate.

Pentru lucrările la instalaţiile de semnalizare şi telecomunicaţii şi la linia de contact, contractele au fost încheiate cu Imsat, Siemens, Siemens Austria, Siemens SRL şi SPL Powerlines Austria. Aceleaşi firme au lucrat pe sectorul Lehliu-Feteşti pentru modernizarea instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii, precum şi a liniilor de contact. Contractele pentru lucrările respective au fost semnate pe vremea când ministru al transporturilor era Radu Berceanu, unul dintre liderii Partidului Democrat. Ele au fost parţial reziliate - pentru substaţiile de tracţiune electrică Lehliu şi Feteşti, în anul 2014, când ministru al transporturilor era social-democratul Ioan Rus.

Calea ferată Bucureşti-Constanţa face parte din coridorul IV feroviar paneuropean, care este o axă de transport foarte importantă, pentru că face legăturile cu ţările care au ieşire la trei dintre mările Europei.

Modernizarea tronsonului Feteşti-Constanţa era programată pentru perioada 2006-2008 şi necesita fonduri în valoare de 453,6 milioane de euro, din care 165 de milioane de euro reprezintă un credit de la Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională, iar diferenţa provine din fonduri bugetare şi un împrumut suplimentar realizat de Guvern.

Reabilitarea secţiunilor Bucureşti-Băneasa-Fundulea, respectiv Fundulea-Lehliu-Feteşti, era programată în intervalul 2007-2010, valoarea totală a proiectului fiind de 366 milioane de euro. Fondurile erau alocate prin programul european ISPA - 231,7 milioane de euro, restul sumei fiind acoperită de Guvern.

Lucrările trebuiau să permită creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de călători până la 160 km/h şi a celor de marfă până la 120 km/h.

În realitate, lucrările nu au fost finalizate nici până acum, iar vitezele de circulaţie estimate nu au fost atinse niciodată după modernizarea căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa.