Utilizarea tehnologiei pentru îngrijirea sănătăţii - cheia proiectului echipei României şi Moldovei la "Seeds for the Future 2024"

Un dispozitiv pentru monitorizarea de la distanţă a sarcinilor femeilor gravide din ţara noastră, ce analizează datele în timp real şi contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii şi a confortului pacienţilor, a fost proiectul echipei ce a reprezentat România şi Moldova la evenimentul european "Seeds for the Future 2024", organizat de Huawei la Roma, la începutul acestei luni.

Timp de aproape o săptămână, opt studenţi ai unor universităţi din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Chişinău, reuniţi în echipa cu numele "DARABEAR", au participat la cursuri şi ateliere practice în domenii legate de inovare, digitalizare, sustenabilitate sau antreprenoriat, fiind îndrumaţi de experţi pentru a da contur proiectului pe care l-au gândit. După cum sugerează numele, scopul generic al programului a fost "plantarea unor semninţe" care să contribuie la dezvoltarea unei Europe digitale, inteligente şi sustenabile.

"Pentru mine, foarte importantă a fost interacţiunea cu ceilalţi studenţi, nu doar cu cei din echipa României şi a Moldovei, precum şi cu speakerii pe care i-am avut. Cred că experienţa trăită şi contactele pe care mi le-am făcut aici sunt foarte importante pentru viitoarea mea carieră", spune Daniel Boica, unul participanţi, student la electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.

• "A non-invasive fetal monitoring device"

Ideea temei proiectului a plecat de la faptul că, în România, decesele materne sunt mai frecvente decât în Uniunea Europeană, iar între obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă a ţării noastre se află reducerea numărului acestor decese şi digitalizarea sistemului medical, după cum reiese din prezentarea echipei "DARABEAR", din care au făcut parte Adelina, Ariana, Bianca, Daniel, Eduard, Maria, Ramona şi Ruxanda.

"Am avut o întâlnire online înainte să ajungem în Italia şi fiecare dintre noi a propus câte o temă din care am selectat trei teme. Una era legată de risipa de mâncare din restaurante, alta presupunea crearea unor tutoriale folosind Realitatea Virtuală prin care să-i ajutăm pe bolnavii de diabet să se îngrijească şi tema pe care am ales-o în final. Am denumit-o «A non-invasive fetal monitoring device», fiind în acord cu una dintre ţintele Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030", ne-a spus Daniel în ultima zi a evenimentului de la Roma.

Conform statisticilor, în Romania sunt 13,5 decese materne la 100.000 de naşteri, în timp ce media europeană este de doar opt decese, a adăugat studentul la electronică, punctând: "Printre cauze se numără monitorizarea limitată, respectiv faptul că metodele actuale de monitorizare fetală necesită vizite frecvente la spital, precum şi detectarea târzie a problemelor de sănătate, situaţie ce apare din cauza lipsei de monitorizare continuă. Proiectul nostru a constat în dezvoltarea unei centuri pentru femeile gravide, cu senzori şi un dispozitiv inteligent, prin care datele colectate de la gravidă să fie trimise şi încărcate în Huawei Private Cloud de unde, pe baza unor sisteme de Inteligenţă Artificială, să se trimită alerte când este cazul către medicul care urmăreşte pacienta. Este o metodă inovativă de monitorizare intermitentă prin integrarea ultrasunetelor cu monitorizarea semnelor vitale".

Conform studentului, dispozitivul gândit de echipa "DARABEAR" pemite, între altele, monitorizarea ritmului cardiac fetal şi maternal, monitorizarea presiunii sângelui sau a contracţiilor uterine. Există dispozitive de acest tip, ce monitorizează funcţiile vitale, dar nu şi partea de ultrasunet, adică ceea ce ţine de procesul de ecografie. Aceasta ar fi fost, practic, inovaţia în comparatie cu ceea ce există deja pe piaţă. În plus, echipa a ajuns la concluzia că este nevoie de o soluţie personalizată situaţiei din România.

"Practic, noi am gândit un dispozitiv de monitorizare fetală continuă, non-intruzivă, ce analizează datele în timp real şi care contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii pacienţilor şi oferă confort femeilor însărcinate", sintetizează Daniel.

• Reducerera mortalităţii maternale şi digitalizarea sistemului de sănătate - între obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă a României

Conform statisticilor, la nivel european, 40% dintre femeile gravide sunt diagnosticate prea târziu, dar multe cazuri pot fi prevenite dacă problemele ar fi identificate prin ecografie mai din timp, a mai subliniat membrul "DARABEAR".

"În România, o bună parte a populaţiei trăieşte în mediul rural, fiind lipsită de asistenţă medicală. Or, dispozitivul gândit de noi le-ar permite medicilor să urmărească sarcinile de la distanţă. Practic, gravidele ar avea un kit, cu centură, gel şi tot ce le trebuie, pe care-l pot folosi foarte uşor la solicitarea medicului, care ar putea vedea cum merge sarcina direct din cabinetul său. Astfel, s-ar asigura detectarea în timp util a posibilelor probleme de sănătate, reducând riscurile atât pentru mamă cât şi pentru copil", spune Daniel.

Printre ţintele Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 se numără Reducerea mortalităţii maternale şi neonatale sub media UE, cu accent pe grupurile vulnerabile şi defavorizate, precum şi Digitalizarea sistemului de sănătate, a punctat studentul, adăugând: "Cred că dispozitivul nostru se pliază bine pe aceste ţinte".

• 5.000 de euro - estimarea iniţială pentru costul unei centuri

Ideea comercială a echipei "DARABEAR" a fost să dezvolte un model de tipul Business-to-Business (B2B), ceea ce înseamnă că dispozitivul nu era destinat să se vândă direct utilizatorului final.

"Clienţii noştri ar fi spitale sau clinici din România care ar putea să cumpere sau să închirieze centurile. Mai departe, unităţile medicale ar primi banii de la Casa de Asigurări de Sănătate sau de la pacienţi, în funcţie de caz. În teorie ar fi o situaţie win-win, pentru stat şi pentru noi", spune Daniel, adăugând: "Estimarea noastră iniţială pentru costul unei centuri este de 5.000 de euro"

• Finanţare prin fonduri nerambursabile destinate cercetării şi inovării în sănătate

Conform planului iniţial, principala sursă de finanţare a proiectului echipei României şi Moldovei la "Seeds for the Future 2024" este reprezentată de programele guvernamentale ce asigură fonduri nerambursabile pentru cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii.

"Suntem în anul 2024, Strategia pentru dezvoltarea durabilă a României are ca orizont de timp anul 2030, astfel încât am estimat că, până cel târziu în anul 2026, am putea să ne încadrăm la o finanţare guvernamentală pentru această temă", spune Daniel, completând: "O altă sursă de finanţare ar fi zona de venture capital, respectiv firme care investesc în start-up-uri cu potenţial mare de creştere".

• Continuarea proiectului

Programul european "Seeds for the Future 2024" s-a finalizat cu premierea a patru echipe, dintre care două, Anaphero din Irlanda şi BioBuddy din Olanda, au promovat în etapa următoare ce va avea loc anul viitor în China. Echipa României şi a Republicii Moldova a fost una dintre premiate, câştigând Social Media Takeover Competition Award pentru cea mai votată postare de pe reţelele de social media.

Daniel spune că programul "Seeds for the Future" le pune la dispoziţie, lunar, un workshop în care sunt îndrumaţi în legătură cu modul în care pot să ducă mai departe ideea. "Dacă un proiect nu a fost selectat pentru faza următoare din China nu înseamnă neapărat că nu se poate pune în practică sau că ideea nu este bună. Evaluarea are o doză de subiectivism, poate că unele aspecte trebuie îmbunătăţite. Or, programul «Seeds for the Future» îţi oferă şansa să duci mai departe proiectul prin aceste îndrumări lunare. Dar încă nu ne-am hotărât ce vom face", ne-a spus viitorul inginer.

• Cum a ajuns la Seeds for the Future 2024 ?

Daniel a aflat de Seeds for the Future de pe site-ul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fiind atras de faptul că programul este axat pe Cloud şi Inteligenţă Artificială, domenii cărora vrea să se dedice în carieră. De asemenea, a fost încântat de faptul că evenimentul urma să aibă loc la Roma.

"Pentru a fi selectat trebuia să trimiţi o scrisoare de intenţie sau chiar un scurt clip video, un CV şi notele de la facultate. Urma apoi interviul de cunoaştere cu HR-ul şi ulterior, pe baza tuturor acestor elemente, ţi se comunica dacă erai selectat. Următoarea etapă consta în patru examene pe care, dacă le treceai cu un punctaj de peste 60%, erai admis în program. Când am văzut că echipele sunt formate din opt persoane şi că se dau nişte examene înainte nu credeam că am prea multe şanse ca să fiu acceptat. Dar am reuşit", ne-a spus studentul la electronică.

Patru dintre colegii săi de echipă au aflat de Seeds for the Future de la prieteni de-ai lor, participanţi la ediţia de anul trecut. "Doar că, anul trecut, a fost doar o etapă naţională, evenimentul desfăşurându-se în Bucureşti. Cred că este prima dată când programul are o asemenea amploare - circa 150 de participanţi care lucrează împreună timp de o săptămână", a adăugat Daniel.

• Daniel Boica, participant: "Cel mai mult ne-a ajutat partea de mentorat şi faptul că ne-am înţeles foarte bine ca echipă"

Mentorii care i-au îndrumat şi workshop-urile la care au participat în cadrul programului "Seeds for the Future" au avut o importanţă foarte mare în conturarea clară a proiectului, afirmă Daniel.

"Aici am venit cu ideea în mare - un dispozitiv pentru femei însărcinate. Dar nu ştiam exact cum va arăta şi ce va trebui să facă partea de hardware sau cum va funcţiona partea de software. Nici măcar nu eram siguri că vom merge pe această temă. Dar cu ajutorul mentorilor care ne-au îndrumat şi a diferitelor workshop-uri, lucrurile au devenit mai clare. Pe parcursul a patru-cinci zile am lucrat la partea de prezentare, partea de tehnologie, partea de business model, astfel încât proiectul s-a dezvoltat etapizat", ne-a spus studentul la electronică

În opinia sa, cel mai mare ajutor a venit din partea mentorilor, precum şi faptul că s-au înţeles foarte bine în cadrul echipei. "Adelina şi Bianca lucrează în zona de tehnologie în industria sănătăţii ceea ce ne-a ajutat foarte mult, pentru că au venit cu informaţii specifice domeniului, au făcut partea de cercetare şi statistică. Fetele din Republica Moldova s-au ocupat foarte mult şi de partea vizuală, eu şi Edi ne-am ocupat de partea de Cloud şi AI, care reprezintă work-flow-ul aplicaţiei. Ne-am împărţit sarcinile în funcţie de ce a ştiut fiecare şi cred că ne-am completat foarte bine", spune Daniel.

• "Am văzut multe idei de start-up-uri, ne-au venit şi alte idei de proiecte, poate chiar mai bune decât cel pe care l-am dezvoltat aici", afirmă componentul echipei României şi Moldovei

Pentru studentul la electronică, un aspect foarte important al programlui "Seeds for the Future 2024" a fost interacţiunea cu ceilalţi studenţi, nu doar cu cei din echipa României şi a Moldovei, precum şi cu speakerii evenimentului. "Au fost persoane de peste tot din lume, nume importante din industrie şi mă bucur că am avut şansa să vorbesc cu ei. Cred că experienţa trăită şi contactele pe care mi le-am făcut aici sunt foarte importante pentru viitoarea mea carieră", spune Daniel.

De asemenea, pe parcursul programului, membrii echipei "DARABEAR" au văzut multe idei de start-up-uri, le-au venit şi alte idei de proiecte, poate chiar mai bune decât cel dezvoltat la Roma. "Cred că ne-am închegat foarte bine ca echipă şi ne-ar plăcea să mai lucrăm împreună şi la alte proiecte", a conchis Daniel.

Evenimentul european "Seeds for the Future 2024", ce s-a desfăşurat în perioada 1-5 iulie, a reunit 145 de studenţi de top din 23 de ţări europene, cărora li s-au alăturat zece studenţi chinezi de schimb de la Universitatea Tsinghua.

Din echipa României şi a Moldovei au făcut parte: Adelina-Elena Ezariu, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa, Iaşi; Ariana Ţenu, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău; Bianca-Ştefania Munteanu, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Michael Daniel Boica, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca; Eduard Răcoare, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Universitatea Politehnică din Bucureşti; Maria-Adelina Uliu, Facultatea de Administrarea Afacerilor, Academia de Studii Economice din Bucureşti; Ramona-Nicoleta Crăciun, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Ruxanda Vovc, Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău.

"Seeds for the Future 2024" a avut loc în anul în care se comemorează 700 de ani de la moartea lui Marco Polo, faimosul explorator italian în China.