VALENTINA IVAN, FONDUL EUROPEAN DE INVESTIŢII ÎN ENERGII REGENERABILE: "România - cea mai dezamăgitoare investiţie din portofoliul EnerCap"

Investitorii nu au nevoie de o strategie energetică, deoarece problemele de care se lovesc aceştia sunt altele, precum instabilitatea cadrului legislativ, a spus Valentina Ivan, reprezentant al fondului european de investiţii în energii regenerabile EnerCap, în cadrul dezbaterii "Sectorul energetic din România, navigăm fără o ţintă?".

Domnia sa a afirmat: "Enercap a făcut investiţii în mai multe ţări din Europa, în energie regenerabilă, iar Româ-nia reprezintă cea mai dezamăgitoare investiţie din portofoliul nostru. Barierele de care ne lovim sunt ordonanţele de urgenţă care apar peste noapte, cârpind ceva, normele de implementare care poate nu există la o anumită legislaţie secundară, schemele de sprijin, pe care se fundamentează un posibil plan de investiţii, care există astăzi într-o formă, iar mâine nu mai există (...) Mi-aş dori să văd un cadru stabil, o piaţă flexibilă, să nu existe subvenţii şi să se continue listările".

Potrivit lui Nicolae Havrileţ, consilier al Ministrului Energiei, în cea mai recentă strategie energetică pusă în dezbatere au fost introduse, la partea de interese strategice, o serie de investiţii importante, printre care şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi construirea unei termocentrale pe bază de cărbune de 600 MW în Rovinari.

Referitor la construcţia unei termocentrale în contextul în care la nivel global se încearcă reducerea emisiilor de carbon, acesta a spus: "Până în 2030, poate chiar 2035, element de backup mai bun decât cărbunele nu găsim. Lucru care a fost întărit şi anul trecut, când în Franţa au fost închise câteva reactoare, iar în Germania, pe fondul eliminării surselor de energie nucleară, s-a instituit o zonă de dezechilibru major în funcţionarea reţelelor, care a afectat şi Austria, deci şi zona cu care ţara noastră este cuplată. Această măsură s-a resimţit şi în preţul energiei din ţara noastră. Aşadar, până în 2030 este nevoie de cărbune, res-pectând măsurile de mediu şi de stocare a carbonului (...), iar din strategie transpare că tranziţia către o energie curată rămâne în picioare. Până la 1 ianuarie 2019, România trebuie să finalizeze acest program energetic, pentru a fi prezentat Comisiei Europene. Sperăm ca, până la 1 ianuarie 2019, Româ-nia să-şi respecte această obligaţie".

Prezent la dezbatere, Teodor Chirică, preşedintele asociaţiei FORATOM, care reprezintă interesele industriei europene de energie nucleară, a subliniat că instituţii internaţionale precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) sau Agenţia Internaţioală pentru Energie Atomică (AIEA) consideră că energia nucleară trebuie să aibă un rol în atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon în 2050.

Domnia sa a spus: "Recunoaştem că aportul principal va fi adus de energiile regenerabile, dar scenariile realizate de OECD sau MIT arată că nu se pot atinge ţintele 2050 fără o contribuţie a energiei nucleare. În Europa sunt opt reactoare nucleare în construcţie, şase planificate, iar alte opt state membre au în vedere extinderea duratei de viaţă a reactoarelor existente".

Conform sursei citate, energia nucleară este singura tehnologie pentru care proiecţiile pe termen lung sunt constante şi nu presupun schimbări procentuale.

Domnia sa a mai spus, în cadrul dis-cuţiilor: "Toate proiectele globale de dezvoltare şi de menţinere a energiei nucleare sunt, de asemenea, legate de menţinerea eficienţei economice, de menţinerea unui control serios asupra costurilor (...) participarea potenţială a industriei europene la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este evaluată la 1-1,6 miliarde de euro, aproximativ 25-40% din valoare totală a contractului". Statul român negociază din 2013 construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu diferite companii chineze.

Prezent la aceeaşi dezbatere, Răzvan Orăşanu, preşedintele asociaţiei "Ţine de noi", a afirmat: "Conform unor statistici, în ţara noastră există 100.000 de locuinţe neelectrificate. În condiţiile astea, ar trebui să pornim programul «Primul bec»". Conform sursei citate, creşterea anuală a cererii de energie electrică în România este cuprinsă între 2% şi 4%.