ANALIŞTII: "Ameninţările Rusiei la adresa României, parte dintr-un război informaţional"

Diverşi oficiali ruşi generează, periodic, în ultima vreme, ştiri în care profilează diverse ameninţări la adresa ţării noastre. Ieri, presa naţională a preluat ştirea agenţiei ruse Interfax, care spune că Forţele Aeriene ruse intenţionează să staţioneze bombardiere strategice de tip Tupolev în Crimeea, ca modalitate de contracarare a instalaţiilor antibalistice NATO din România. Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării, un escadron de bombardiere supersonice Tupolev TU-22M3 ar urma să ajungă în Crimeea în curând.

Analiştii pe securitate pe care i-am consultat susţin că aceste ameninţări prin presă fac parte din propaganda rusă, care stă la baza războiului informaţional declanşat de Rusia după anexarea Crimeei. Ei susţin că aceste ştiri sunt răspândite să creeze o reacţie în rândul presei şi al publicului larg, iar propaganda mai acţionează şi prin postări în social media.

George Scutaru, fost consilier prezidenţial şi expert în securitate, ne-a spus: "Nu este prima declaraţie agresivă a Rusiei la adresa noastră, în sensul că vrea să-şi crească prezenţa militară în zonă ca să contracareze instalaţiile antibalistice NATO din România. Ne confruntăm cu un război informaţional. Asemenea ştiri sunt hipermediatizate în spaţiul NATO.

La noi, dacă urmăriţi comentariile la asemenea ştiri veţi constata că se încearcă acreditarea ideii că e mai bine ca ţara noastră să nu se bage într-un conflict pe care nu l-a creat şi că este mai bine să nu supărăm Rusia. Aceste ştiri trebuie tratate cu mari rezerve de presă şi de populaţie pentru a nu face jocul propagandei. Hipermediatizarea şi şubrezirea încrederii populaţiei în capacitatea de apărare a NATO şi a României este ţinta acestui război mediatic în ceea ce ne priveşte".

Potrivit Mediafax, un oficial militar rus a declarat Interfax, sub protecţia anonimatului: "Capacităţile de atac ale acestor avioane Tupolev vor spori apărarea în regiunea Mării Negre. Este una dintre măsurile luate ca reacţie la instalarea unor elemente antirachetă la o bază militară americană din România". Un escadron are între 10 şi 24 de avioane militare.

În replică, un oficial NATO a condamnat vehement iniţiativa Rusiei: "După cum au arătat miniştrii de Externe ai statelor NATO în luna mai, a trecut mai mult de un an de când Rusia a anexat în mod ilegal şi nelegitim regiunea ucraineană Crimeea; noi nu recunoaştem măsura anexării şi cerem Rusiei să o anuleze".

Conform Newsweek, oficialul NATO a mai spus: "Condamnăm planurile Rusiei de suplimentare a prezenţei militare în Crimeea şi suntem preocupaţi de intenţiile de consolidare a capabilităţilor militare în regiunea Mării Negre, situaţie care poate avea implicaţii pentru stabilitatea regiunii.

Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul. Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antirachetă din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia.

În urmă cu o lună, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia.

La începutul lunii aprilie, aprobarea de către Guvernul României a suplimentării unităţilor NATO pe teritoriul nostru a stârnit o reacţie dură din partea Moscovei, prin intermediul Ministerului rus de Externe, care a avertizat că ţara noastră trebuie să fie conştientă de "responsabilitatea" şi de "consecinţele" acestei decizii şi care a catalogat drept "periculoase" acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

Analiştii pe care i-am consultat susţin că Rusia ştie bine că scutul antirachetă amplasat în ţara noastră la Deveselu are rol defensiv, nu ofensiv. La Deveselu, interceptările nu au explozibili la bord, ci distrug ţinta la impact cu energie cinetică, spulberând-o în spaţiul extraterestru, ne-au mai declarat sursele citate, care afirmă că Deveselu nu este pentru rachete strategice, ci pentru cele cu rază de acţiune medie.

Federaţia Rusă a sancţionat fiecare pas făcut de NATO în cadrul conflictului ruso-ucrainean. Conform specialiştilor, retorica Rusiei nu trebuie băgată în seamă într-un mod excesiv de către ţara noastră întrucât supărarea ruşilor pe România nu este recentă, ci datează din momentul în care am aderat la NATO.