AOAR: Dezbaterile pe legea offshore se concentrează excesiv pe nivelul redevenţelor

Dezbaterile pe marginea legislaţiei privind impozitarea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră se concentrează excesiv asupra stabilirii unui nivel acceptabil al redevenţelor ce ar urma să fie încasate de statul român, ca sursă suplimentară pentru bugetul de stat, consideră Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Comunicatul de presă transmis Redacţiei de mediul de afaceri arată: "Considerăm esenţial ca deciziile vizând regimul fiscal aplicabil resurselor de petrol şi gaze, rezultate în urma exploatărilor offshore, să fie precedate de adoptarea unui proiect de lege mult mai relevant, ce urmează a fi dezbătut şi aprobat în Parlament. România are, în primul rând, nevoie de o lege care să permită repunerea în funcţiune sau construirea de noi unităţi de producere a energiei electrice (grup de circa 800 Mw, similar celui construit de OMV Petrom), înlocuirea progresivă a alimentării termocentralelor alimentate cu păcură şi/sau cărbune".

Oamenii de afaceri din ţara noastră susţin că este necesară asumarea prin lege a temelor de real interes public, precum refacerea potenţialului de valorificare a gazelor naturale (a petrolului) prin repornirea capacităţilor petrochimice, modernizarea sau construirea de noi capacităţi de producţie (exemplul companiei MOL în Ungaria). Deşi avem resurse importante de petrol şi gaze, conform celor de la AOAR, ţara noastră înregistrează constant deficit de balanţă comercială în domeniul produselor chimice şi petrochimice, produse ce ar asigura realizarea unei valori adăugate brute mult mai semnificative decât sumele încasate din impunerea unor redevenţe "stimulative".

AOAR solicită reluarea producţiei de îngrăşăminte destinate agriculturii româneşti, prin repunerea în funcţiune/modernizarea capacităţilor de producţie încă în conservare sau chiar faliment, atât ca sursă de reducere a deficitului comercial (România importă îngrăşăminte), cât şi ca efect de multiplicare, prin creşterea volumului şi a valorii producţiei agricole.

Asociaţia a solicitat public, în ultimii ani, guvernelor care au condus ţara să discute şi să propună o politică pe termen lung cu privire la exploatarea resurselor naturale.

Proiectul de lege offshore a fost aprobat iniţial de către Parlament în sesiunea extraordinară ce a avut loc între 3 şi 19 iulie 2018. Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea acestei legi şi a retrimis-o la Parlament. Senatul a aprobat proiectul, în şedinţa din 24 septembrie, modificând procentul deducerii investiţiilor din segmentul upstream de la 100% la 60%. Actul normativ a fost trimis la Camera Deputaţilor, unde, în şedinţa comună a comisiilor de buget, de industrii şi servicii şi de administraţie, proiectul a fost schimbat în proporţie covârşitoare, atât cu privire la nivelul redevenţelor, cât şi cu privire la procentul de deducere a investiţiilor din segmentul upstream din impozitul pe venitul suplimentar, procent care a fost stabilit la 30%. Din această cauză, PSD a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor în momentul dezbaterii acestei legi, iar proiectul a fost trimis din nou la comisii, unde se află de două săptămâni spre dezbatere. În acest timp, toate părţile interesate - Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Ministerul Mediului, companiile interesate de exploatarea gazelor naturale din perimetrele offshore, liderii grupurilor parlamentare - îşi vor expune punctele de vedere şi vor analiza diferite situaţii şi simulări, cu speranţa realizării unui consens cu privire la această lege foarte importantă pentru viitorul economic şi energetic al ţării noastre.