• Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă vor costa 6,5 miliarde de euro
• Statul ar putea participa cu fonduri şi prin alte companii producătoare
• Garanţiile statului pentru credite sunt recomandate, alături de contracte de vânzare a energiei pe termen foarte lung
• Rentabilitatea internă a proiectului - aproape 11%
Valoarea estimată a proiectului de construire a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este de 6,5 miliarde de euro. La nivelul anului 2008, o estimare grosieră (potrivit autorităţilor) indica o valoare totală a investiţiei de circa 4 miliarde de euro.
Potrivit datelor din studiul de fezabilitate actualizat şi postat pe site-ul Nuclearelectrica, această sumă este constituită din valoarea activelor existente aflate în proprietatea Nuclearelectrica (maxim un miliard de euro), valoarea ofertei preliminare îmbunătăţite a consorţiului condus de Lavalin (4,78 miliarde euro), valoarea costurilor beneficiarului (417 milioane euro) şi valoarea cheltuielilor neprevăzute (239 milioane euro). Costurile anuale de exploatare şi întreţinere sunt evaluate la 235,4 milioane de euro pentru 10,7 TWh de energie livrată în sistem.
Acoperirea costurilor proiectului va fi făcută prin aport de capital al acţionarilor, împrumuturi cu agenţiile de export din ţările de provenienţă a echipamentelor şi materialelor necesare, împrumuturi ale acţionarilor, precum şi aportul în natură al Nuclearelectrica SA cu activele existente.
Analiza economică-financiară arată că proiectul este profitabil şi competitiv pe piaţa de electricitate pe termen lung. Rata internă de rentabilitate se situează la 10,66%, iar costul mediu pe întreaga durată de exploatare (50 de ani) este de 54,28 de euro/MWh. Preţul minim de comercializare a energiei electrice livrate, mediat pe întreaga durată de viaţă (89,64 de euro/MWh, incluzând 15% rata de rentabilitate a capitalului propriu) este mai mic decât preţul mediu de piaţă prog-nozat (92 de euro/MWh). În prima decadă de exploatare, motivat de serviciul datoriei, se impune acceptarea de către investitori a unei rentabilităţi a capitalului propriu mai scăzută decât cea aşteptată (10% faţă de 15%) pentru ca preţul minim de comercializare a energiei electrice să se înscrie în prognoza de preţ.
Deşi proiectul este fezabil, Nuclearelectrica deţine 85% din compania de proiect pentru Unităţile 3 şi 4 (Energonuclear). Astfel, se ridică problema practică a finanţării proiectului. De aceea, este necesar ca Energonuclear să atragă cât mai mulţi investitori străini.
În plus, consultanţii recomandă, pentru creşterea atractivităţii proiectului, măsuri precum sprijinul guvernamental prin acordarea de garanţii financiare şi încheierea de contracte de vânzare a energiei pe termen lung, în condiţii de transparenţă şi cu termeni şi condiţii reciproc avantajoase.
Alte măsuri sunt confirmarea dis-ponibilităţii garanţiilor de stat pentru împrumuturi, în special pentru creditele de export până la jumătatea anului viitor, aportarea în natură a unei cantităţi de apă grea la capitalul social al Energonuclear, clarificarea regimului juridic al dreptului de proprietate asupra apei grele, identificarea şi desemnarea unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat să se implice în proiect, precum şi garantarea implicării Transelectrica la lucrările de întărire a liniilor electrice care contribuie la evacuarea puterii din cele patru unităţi nucleare.
De asemenea, Nuclearelectrica trebuie să vândă o cantitate cât mai mare de energie pe piaţa liberă. În prezent, compania livrează circa 70% din producţie pe piaţa reglementată, iar acest procent trebuie să scadă la 20%, în favoarea pieţei libere, unde preţul este mult mai mare.
O altă măsură propusă de consultanţi este construcţia unei singure unităţi, dacă statul consideră oportun, şi anumite măsuri de reglementare precum contracte ferme pe termen lung cu garanţia asigurării unui anumit preţ, indiferent de evoluţia pieţei.
Studiul de fezabilitate va fi analizat de acţionarii Nuclearelectrica în AGA din 26 octombrie şi mai trebuie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern.
RAPORT
• Centralele nucleare din UE au importante probleme de siguranţă
Comisia Europeană a avertizat în această lună că toate centralele nucleare din Uniune au importante probleme de siguranţă, cele mai grave fiind semnalate în Franţa, Marea Britanie şi Spania. Raportul a precizat că nici una dintre cele 58 de centrale nucleare din Franţa nu îndeplineşte standardele de siguranţă stabilite de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), fiind deficitare în special în privinţa echipamentelor de siguranţă în cazul seismelor sau al inundaţiilor. Centralele britanice şi spaniole nu au echipamente cu hidrogen pentru evitarea exploziilor. Centralele nucleare Oliluoto şi Oskarsham, din Finlanda, respectiv Suedia, au autonomie doar o oră în cazul căderii curentului electric. Franţa a decis deja închiderea centralei nucleare Fessenheim, cea mai veche din Hexagon.
În urma controlului, au fost identificate 11 puncte slabe, inclusiv pericole de accidente în cazul inundaţiilor sau al seismelor. Raportul, realizat de experţii Comisiei, nu a recomandat închiderea vreunei centrale, ci doar măsurile care trebuie luate. Pentru eliminarea problemelor semnalate sunt necesare 10 până la 25 de miliarde de euro.
Adversarii folosirii energiei nucleare au spus că testul a fost limitat şi nu a inclus şi riscurile în caz de incendiu, explozii, prăbuşirea unui avion, sabotaje, erori umane. Gradul de protecţie în faţa unui act terorist a fost analizat, dar concluziile sunt confidenţiale.
•
• Germania închide toate centralele nucleare până în anul 2022
Germania a hotărât în acest an să închidă toate centralele nucleare până în anul 2022. Ministrul Mediului, Norbert Rottgen, a declarat că şapte din cele mai vechi centrale, a căror inchidere era deja hotărâtă, precum şi centrala Kruemmel, nu îşi vor mai relua activitatea. Alte şase centrale vor fi închise până cel mai târziu în 2021, iar ultimele trei, cele mai noi centrale, vor fi închise până în 2022.
Înainte de închiderea celor mai vechi şapte centrale nucleare, 23% din totalul energiei produse în Germania era din surse nucleare.
Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut reanalizarea programului de centrale nucleare după dezastrul din Japonia, când cutremurul masiv din luna martie, urmat de tsunami, au distrus centrala nucleară de la Fukushima, rezultând radiaţii asemănătoare celor de la Cernobâl.
•
• Ponta: Proiectul grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie continuat
Premierul Victor Ponta a declarat că proiectul construcţiei grupurilor 3 şi 4 la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă trebuie continuat. Domnia sa a precizat că este "foarte sensibil" la poziţia organizaţiilor neguvernamentale de mediu, dar că independenţa energetică a României este esenţială: "Opinia mea este că, respectând toate standardele de siguranţă, proiectul grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă ar trebui continuat. Sunt foarte sensibil la poziţia organizaţiilor neguvernamentale de mediu, dar pentru România independenţa şi capacitatea de export în ceea ce priveşte producţia de energie sunt esenţiale".
1. bravo Ponta !
(mesaj trimis de iliescu în data de 19.10.2012, 10:14)
este exact genul de proiect de care are nevoie Romania ; daca ar fii sa bagam in seama asa zisele ONG de mediu poate ar trebui sa ne introarcem in epoca de piatra ...
1.1. Pai tu esti deja acolo! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de R.M. în data de 19.10.2012, 13:06)
Sunt de acord ca ONG-urile pot exagera (si o fac constant). Pe de alta parte, accidentul de la Fukushima ne arata ca temerile lor nu sunt nefondate. Sunt curios ce capacitate de productie a energiei am obtine daca am investi cele 6.5 muliarde de EUR in hidro, energie solara sau turbine eoliene.
Daca am avea datele astea, am putea judeca ceva mai bine daca merita sau nu sa mai avem centrale nucleare in viitor.
1.2. Chelului ii trebuie tichie de margaritar?! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de B.G. în data de 19.10.2012, 23:02)
1. Sistemul ecste prea scump..2. Cand se te3. rmina combustibilul nuclear ce face dl Ponta?3. Se uita la cer si fluiera a paguba? Daca ar fi primministru,evident..4 Cu banii cheltuiti pentru mizeria nucleara,dpdv ecologic evident, s-ar face descentralizarea energetica totala,pentru populatie si pentru prezumptiva industrie.4 Prin utilizarea de solutii energetice moderne,total ecologice.,in curs de dezvoltare ,discreta.. 5.Mai meditati dlor,nu la cantecul de sirena al UE ci la o poerspectiva clara daca nu doriti sa fiti luati de guler , in mod democratic ,si trimisi la alfabetizare tehnica.. Pe bune!
2. plicul capcana
(mesaj trimis de RG-eee în data de 19.10.2012, 16:04)
ti a raspuns BASESCU?