Reporter: Prima întrebare va fi, evident, legată de noua legislaţie din domeniu. Cum vedeţi toate mişcările care au avut loc în ultima perioadă în jurul transpunerii Directivei Europene?
Alexandra Olaru: Guvernul României a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind produsele de tutun încă din luna martie 2016, ulterior acest proiect de lege pentru transpunere fiind dezbătut în Senat, votat de plen şi adoptat cu unele amendamente in data de 7 iunie 2016. Următorii paşi - conform procesului normal legislativ şi constitutional - în vederea transpunerii sunt dezbaterea proiectului de către Camera Deputaţilor, adoptarea acestuia, cu eventualele modificări, promulgarea de către Preşedinte şi intrarea în vigoare a legii.
Între timp, însă, am constatat cu mare surprindere că, în data de 05.06.2016, Ministerul Sănătăţii a publicat pe site-ul propriu un Proiect de Ordonanţă de urgenţă în vederea stabilirii condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, în condiţiile în care acelaşi proiect, dar sub formă de lege, se află în curs de discutare şi adoptare de către Parlamentul României.
Considerăm că este importantă continuarea procesului legislativ început, deoarece creează cadrul necesar funcţionării industriei tutunului, o industrie care, pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea în termenii stabiliţi de lege, are nevoie de predictibilitate şi de transparenţă.
Principala schimbare pe care o va introduce acest act normativ este modificarea ambalajelor în care sunt comercializate produsele din tutun. Pe termen scurt, modul în care această schimbare este implementată la nivel legislativ este foarte important, întrucât, după transpunerea Directivei, nu vor mai putea fi produse decât pachete de ţigarete conforme cu noua legislaţie. Or, în cazul transpunerii Directivei prin intermediul unei Ordonanţe de urgenţă, acest moment este greu previzibil şi foarte brusc, o posibilă Ordonanţă de urgenţă intrând în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Pentru a putea produce şi comercializa în continuare produse pentru piaţa din România ar trebui să schimbăm peste noapte materialele de ambalare, atât în fabrica de la Otopeni, cât şi în celelalte şase centre de producţie care realizează ţigarete pentru piaţa românească. Deşi am început pregătirile necesare acum câteva luni, în lipsa definitivării cadrului legislativ, noile pachete nu sunt încă tipărite de către furnizorii noştri, acestora fiindu-le necesară o perioadă rezonabilă de timp până când vor putea livra noile formate către toate centrele de producţie. Din această cauză, am putea fi puşi în imposibilitatea de a produce şi a furniza pachete de ţigarete conforme pe piaţa din România. Aşa cum se întâmplă de fiecare dată, ocazia poate fi uşor fructificată de traficanţi, care vor profita de lipsa produselor legale şi vor inunda piaţa cu produse de contrabandă, din vânzarea cărora statul român nu încasează nimic şi care generează venituri substanţiale pentru crima organizată.
Reporter: Ce fel de investiţii va trebui să implementaţi pentru conformarea companiei la noile reglementări şi de cât timp aveţi nevoie în acest sens?
Alexandra Olaru: Principalele investiţii sunt legate de schimbarea pachetelor şi a elementelor afişate pe pachete. Directiva impune tipărirea de avertismente de sănătate şi mesaje care încurajează renunţarea la fumat, aceste avertismente urmând să acopere suprafeţe mai mari decât în prezent, respectiv 65% din suprafeţele din faţă şi din spate ale pachetelor şi 50% din suprafeţele laterale ale pachetelor de ţigarete.
Din cauza complexităţii fluxurilor logistice, este destul de complicat să estimăm o perioadă exactă de timp în care vom reuşi să ne conformăm noilor cerinţe. Date fiind stadiile diverse de transpunere şi adaptare a producţiei şi în alte ţări europene, această perioadă pare a fi de până la 90 de zile, din momentul în care dobândim certitudine cu privire la cadrul legislativ aplicabil.
Reporter: Şi dacă nu veţi avea această perioadă la dispoziţie?
Alexandra Olaru: Vom depune toate eforturile pentru a ne conforma noilor reglementări, luând de fiecare dată în considerare momentul intrării lor în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere impredictibilitatea cadrului legislativ, analizăm mai multe măsuri prin care să evităm situaţia neplăcută de incapacitate de a furniza ţigarete pe piaţa românească. O bună administrare a stocurilor este foarte importantă, bineînţeles, având în vedere limitarea impusă de Codul Fiscal pentru achiziţionarea marcajelor fiscale.
Reporter: Ce părere aveţi despre interzicerea fumatului în spaţiile publice închise?
Alexandra Olaru: Schimbarea legislaţiei este prea recentă pentru a ne permite să formulăm o concluzie relevantă. Aplicarea acesteia poate determina o schimbare de comportament în rândul consumatorilor, schimbare care poate duce, pe termen lung, la o scădere a pieţei.
Reporter: Ce alte industrii vor mai fi afectate de această lege?
Alexandra Olaru: Dat fiind că vorbim de restricţii importante, credem că efectele se vor vedea în perioada care urmează.
Reporter: Cum apreciaţi nivelul pieţei negre?
Alexandra Olaru: Piaţa neagră este în continuare la un nivel ridicat şi continuă să distorsioneze semnificativ buna funcţionare a sectorului, în condiţiile în care valoarea medie de 16%, din 2015, a fost cu 60% mai mare decât media din Uniunea Europeană, conform raportului SUN al KPMG, recent publicat.
Comerţul ilicit cu ţigarete este un fenomen global, care afectează toate pieţele în moduri diferite. Din această perspectivă, poziţia României la intersecţia marilor rute comerciale din Orientul Mijlociu şi Asia are un rol major, România fiind atât o ţară de destinaţie, cât şi una de tranzit către zona vest-europeană.
Reporter: Care vor fi efectele negative ale acestei creşteri?
Alexandra Olaru: În afară de influenţa negativă directă asupra industriei tutunului, comerţul ilicit cu ţigarete afectează în principal bugetele statelor. Din estimările noastre, pierderile la bugetul de stat datorate activităţilor de comerţ ilicit cu ţigarete sunt de aproximativ 400-500 miloane de euro pe an. Un alt efect negativ ignorat câteodată este acela că traficul de ţigarete generează fonduri considerabile pentru susţinerea terorismului şi a crimei organizate.
Reporter: Ce măsuri a luat compania pentru reducerea nivelului de contrabandă cu tutun?
Alexandra Olaru: Philip Morris International a creat un set complex de proceduri interne şi de măsuri care să contribuie de o manieră eficientă la reducerea contrafacerii şi contrabandei cu produsele PMI, la nivelul întregii Uniuni Europene. Dintre acestea aş putea aminti politica de verificare a clienţilor şi sistemul de monitorizare "track and trace", care şi-au dovedit deja eficienţa în reducerea contrabandei. În plus, eforturile noastre conjugate au determinat reducerea cu 85% a capturilor de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute, sub mărcile PMI în ultimii 12 ani; au asigurat stagii de training pentru conformare în rândul a 37.000 de angajaţi şi 7.000 de oameni ai legii din întreaga Uniune Europeană şi au condus la descoperirea şi neutralizarea a peste 87 de unităţi de producţie pentru comerţul ilicit.
Reporter: Care sunt estimările companiei pentru 2016, privind situaţia generală a pieţei şi evoluţia comerţului ilicit?
Alexandra Olaru: 2016 este un an plin de provocări, un an de adaptare nu doar pentru industrie, ci şi pentru consumatori, cu două iniţiative legislative care vor avea un impact major asupra pieţei din România: modificările aduse la legea anti-fumat şi transpunerea Directivei pentru Produsele din Tutun. Din experienţa noastră, lipsa de predictibilitate şi incertitudinile legislative lasă loc creşterii comerţului ilegal, fenomen cu care România s-a mai confruntat în trecut.
Piaţa de ţigarete a avut o tendinţă generală de scădere, aliniată la evoluţia demografică locală, dar şi la schimbările sociale care au loc nu numai în România, ci şi la nivel global.
Reporter: Ce ne spuneţi despre segmentul ţigaretelor electronice? Se orientează compania tot mai mult către acest tip de produse?
Alexandra Olaru: Ţigaretele electronice reprezintă doar unul dintre numeroasele produse care furnizează o alternativă la consumul de tutun şi/sau nicotină. În anumite pieţe, Philip Morris International a pus pe piaţă ţigarete electronice. Cu toate acestea, prioritatea Philip Morris International se îndreaptă spre altfel de produse din tutun.
Philip Morris International a investit peste 2 miliarde de dolari, în ultimii opt ani, în dezvoltarea unor produse despre care considerăm că au potenţial de risc redus. O inovaţie majoră o reprezintă iQOS, un produs care foloseşte cele mai recente evoluţii în materie de electronică pentru a crea un dispozitiv care încălzeşte tutunul la o temperatură de până la 250 grade Celsius ca să producă un aerosol aromat, ce conţine nicotină. Acest nou sistem permite consumatorilor adulţi să se bucure de plăcerea tutunului fără ardere, fără scrum, fără fum şi cu mai puţin miros. iQOS va crea o revoluţie în modul în care înţelegem consumul tutunului şi mă bucur că România este a patra ţară din lume (după Japonia, Italia şi Elveţia) în care acest produs a fost lansat.
Reporter: Cum a evoluat activitatea PMI anul trecut?
Alexandra Olaru: 2015 a fost, pentru noi, un an de transformare. Am început în forţă, păstrând avansul câştigat în 2014 cu lansările mai multor produse inovatoare. De asemenea, ne-am axat pe o abordare nouă, mai eficientă, a pieţei, organizând reţeaua de distribuţie într-o structură nouă, mai flexibilă şi inovatoare. În a doua parte a anului trecut, ne-am ocupat de planificarea şi lansarea iQOS, un produs revoluţionar atât pentru noi, cât şi pentru consumatorii adulţi români. Per total, a fost un an plin, marcat de multe provocări şi proiecte importante, care vor avea un impact pozitiv puternic asupra companiei în următorii ani.
Cea mai mare parte a investiţiilor de anul trecut a fost canalizată, aşa cum este de înţeles, către lansarea iQOS. Odată cu acest nou produs, am adus pe piaţa din România nu doar o nouă tehnologie, ci şi un nou model de business.
Reporter: Către ce pieţe exportaţi?
Alexandra Olaru: Unitatea noastră de producţie din Otopeni furnizează ţigarete către 17 pieţe internaţionale. Cele mai importante, ca volum al exporturilor, sunt Italia, Bulgaria, Albania, Cehia şi Slovacia.
Reporter: Câţi angajaţi aveţi în România?
Alexandra Olaru: Echipa noastră locală numără, în total, în jur de 1000 de angajaţi, atât în unitatea de producţie, cât şi în cea de comercializare.
Reporter: Ce produse aţi lansat recent?
Alexandra Olaru: Cea mai importantă lansare din ultima perioadă este iQOS, un produs complet nou pe bază de tutun, care utilizează tehnologia "heat-not-burn" şi schimbă modul în care oamenii percep şi consumă tutunul.
Portofoliul Philip Morris în România include mărci precum Marlboro, L&M, Parliament, Virginia S. şi Chesterfield. Pe lângă acestea, la finalul anului trecut, am adăugat în portofoliul nostru o gamă completă de produse iQOS, cu trei sortimente de heatsticks din tutun, toate sub marca Marlboro.
Reporter: Mulţumesc!