Daniel Constantin vrea un acord politic pentru refacerea irigaţiilor

Actualizare 22:00 Ponta: "Numai când e secetă ne aducem aminte de un program naţional pentru irigaţii"

Victor Ponta s-a declarat de acord cu începerea unui program naţional pentru irigaţii propus de ministrul Agriculturii pentru combaterea secetei, adăugând că un astfel de proiect este necesar pentru că nu se poate sta "tot timpul la voia naturii", transmit surse din presă.

"Am discutat şi sunt de acord cu proiectul pe care domnul ministru al Agriculturii l-a anunţat de mai mult timp şi anume un program naţional pentru irigaţii. Numai când e secetă ne aducem aminte, cât a fost bine - trei ani la rând am uitat de irigaţii. Deci haideţi acum să facem programul că nu poţi să stai tot timpul la voia naturii şi cred că aşa cum l-aţi propus e un proiect viabil, alături de fondurile europene pentru infrastuctura secundară şi terţiară pentru ceea ce trebuie să finanţăm pe termen de şapte ani, aşa cum aţi propus", a declarat miercuri premierul Victor Ponta, la şedinţa săptămânală a Executivului.

În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că nu a uitat niciodată că poate apărea seceta.

"Eu am propus pe şapte ani, dar vreau să spun că noi nu am uitat niciodată că poate apărea seceta şi am început programul pe infrastructura secundară şi terţiară din 2013 şi acum trebuie s-o începem pe cea principală", a arătat ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a propus, marţi, în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, încheierea unui acord politic pe următorii şapte ani pentru refacerea irigaţiilor, în timp ce preşedintele comisiei, Nini Săpunaru (PNL), a solicitat un acord pentru agricultură, sub patronajul lui Klaus Iohannis.

"O să propun Comisiei pentru Agricultură, apoi şi partidelor politice, să încheiem un acord politic pe următorii şapte ani, astfel încât să finanţăm reabilitarea infrastructurii secundare pe zona de irigaţii. Noi am făcut tot ce am putut. Avem 600 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare şi mai avem nevoie de un miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale. În bugetul pentru 2016, această sumă va fi inclusă în bugetul Ministerului Agriculturii pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care să investească. Trebuie să mergem să investim, pentru a nu mai da atâţia bani pe despăgubiri", a mai declarat Constantin.

El susţine că este nevoie de un acord politic, pentru că un singur an, cât mai are actuala guvernare, nu este suficient pentru finalizarea proiectului.

(S.A.)

-----------

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a propus în Comisia pentru agricultură încheierea unui acord politic pe următorii şapte ani pentru refacerea irigaţiilor, în timp ce preşedintele comisiei, Nini Săpunaru (PNL), a solicitat un acord pentru agricultură, sub patronajul lui Klaus Iohannis.

Ministrul a spus: "O să propun Comisiei pentru Agricultură, apoi şi partidelor politice, să încheiem un acord politic pe următorii şapte ani, astfel încât să finanţăm reabilitarea infrastructurii secundare pe zona de irigaţii. Noi am făcut tot ce am putut. Avem 600 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare şi mai avem nevoie de un miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale. În bugetul pentru 2016, această sumă va fi inclusă în bugetul Ministerului Agriculturii pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care să investească. Trebuie să mergem să investim, pentru a nu mai da atâţia bani pe despăgubiri".

El susţine că este nevoie de un acord politic, pentru că un singur an, cât mai are actuala guvernare, nu este suficient pentru finalizarea proiectului:

"E nevoie de un acord politic, pentru că nu ne ajunge un singur an pentru a reabilita toată infrastructura şi am avea nevoie de şapte ani. Astăzi se pot iriga 700.000 de hectare. Am avut contracte pentru 300.000 de hectare, dar s-au irigat în jur de 150.000-160.000 de hectare. Motivele sunt multiple, în primul rând avem costuri foarte mari. Chiar dacă am dus apa aproape de fermieri, au fost zone în care nu au putut iriga, pentru că nu au avut acele pompe".

În replică, preşedintele Comisiei pentru agricultură, Nini Săpunaru, s-a arătat nemulţumit de planul propus de ministrul de resort.

"Deocamdată nu vedem decât că există un plan, urmează să se investească nişte bani. E clar că posibilitarea de a intra pe infrastructura principală pe Planul Juncker se îndepărtează din ce în ce mai mult şi va trebui să facem singuri. Ne aşteptam la treaba asta de vreo doi-trei ani de zile", a completat Săpunaru.

Nini Săpunaru a precizat că este nevoie de un acord politic pentru întreaga agricultură, care să atragă şi investitorii străini pe termen lung.

El este de părere că un canal Siret-Bărăgan ar fi viabil doar dacă ar fi folosit pentru irigaţii, nu şi pentru transportul fluvial: "Decât să ne gândim că vin chinezii şi ne fac canalul Siret-Bărăgan, poate găsim investitori strategici din Uniunea Europeană care să vină să investească. Un canal de irigaţii nu costă mai mult de 1,1-1,2 miliarde de euro. Canal navigabil nu se mai poate face. Multe fonduri private ar dori să investească în agricultură, dar doresc să vadă un plan pe termen lung, ca să îşi poate scoate banii. Nu investeşte nimeni în canalul Siret-Bărăgan pentru următorii cinci-şapte ani, că acest plan îşi scoate banii în 20 de ani".

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a anunţat că vrea să aloce anual, timp de şapte ani, 145 milioane euro pentru modernizarea sistemului principal de irigaţii, infrastructura secundară putând beneficia de fonduri europene în valoare de peste 430 de milioane de euro.

Sistemul de irigaţii din România este distrus în proporţie de 90%, potrivit Mediafax, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.

• Constantin: Cele mai mari pierderi din cauza secetei sunt la porumb, floarea soarelui şi soia

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, ieri, la şedinţa Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaţilor, că pierderile cele mai mari din cauza secetei au fost la culturile de porumb, floarea soarelui şi soia, precizând că şi cei din zootehnie au fost afectaţi.

Potrivit lui Constantin, o evaluare a pagubelor cauzate de secetă va fi cunoscută în luna septembrie. Domnia sa a precizat: "Seceta a lovit în special cultura de primăvară, după doi ani în care agricultura a ajutat la creşterea economică a României. Cele mai mari pierderi le-am avut la porumb, floarea soarelui şi soia. Aceste precipitaţii care au venit nu mai ajută campania de primăvară, dar vor ajuta campania de toamnă. Nu ştiu care e valoarea despăgubirilor. O vom afla în luna septembrie. Sunt afectaţi şi cei din zootehnie. Vom face şi acolo o analiză în perioada următoare. Fiind furaje mai puţine, sunt mai scumpe în acest an şi sunt afectaţi. În luna septembrie vom definitiva situaţia la nivel naţional, apoi îi vom notifica pe cei de la Comisia Europeană. Cu siguranţă cei care au suferit pierderi vor primi despăgubiri".

Pe de altă parte, el a precizat că după adoptarea Codului Fiscal va iniţia o ordonanţă de urgenţă prin care va fi schimbată legea cooperativelor, astfel încât să se creeze facilităţi pentru cooperativele agricole.

Ministrul a anunţat, săptămâna trecută, că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari, potrivit ministrului, din cauza secetei.