Vânzările de Salam de Sibiu au crescut cu 10% din martie şi până în prezent, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, datorită faptului că ţara noastră a înregistrat, în luna martie, la nivel european "Salamul de Sibiu" ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), au declarat, pentru News.ro, mai mulţi producători de mezeluri şi salamuri din România.
Salamul de Sibiu a fost recunoscut în martie la nivel european ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată, după ce Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu formată din cinci producători români de mezeluri- Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România- a demarat procedurile pentru obţinerea acestei atestări, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, de la mijlocul anului 2014.
În cazul Salamului de Sibiu, obţinerea IGP le permite producătorilor români care se află în arealul delimitat să producă acest tip de salam numai dacă respectă caietul de sarcini aferent produsului.
Arealul protejat pentru producerea "Salamului de Sibiu" este reprezentat de judeţele Bacău, Braşov, Prahova, Sibiu, Călăraşi, Covasna, Ilfov şi Bucureşti.
La circa opt luni de la obţinerea atestării pentru Salamul de Sibiu, producătorii de mezeluri şi salamuri au precizat că această certificare a contribuit atât la majorarea vânzărilor, cât şi la creşterea notorităţii.
"Obţinerea IGP şi dreptul de producţie a Salamului de Sibiu numai pentru producătorii din asociaţie au dus, în mod clar, la creşterea vânzărilor. Cel puţin, în ceea ce priveşte Aldis, am înregistrat o creştere a vânzărilor cu aproximativ 10% faţă de perioada similara a anului trecut, şi asta în conditiile în care, din motive tehnice, aproapre două luni de zile nu am fost prezenţi în piaţa cu produsul din discuţie", a declarat un reprezentant al producătorului Aldis.
Totodată, producătorul Reinert a declarat că, din martie şi până în prezent, a înregistrat o creştere de aproximativ 10%, iar obţinerea IGP a avut o contribuţie semnificativă pentru această creştere.
În acelaşi timp, producătorii susţin că obţinerea atestării pentru Salamul de Sibiu are un impact pozitiv şi asupra întregii categorii de preparate crud-uscate, care este în plină dezvoltare.
"Segmentul de preparate crud-uscate este în uşoară creştere în România. Estimăm ca la sfârşitul anului 2016 crud-uscatele (salmuri, specialităţi şi cârnaţi) vor ajunge la o pondere de 12-14% din valoarea pieţei de preparate", a afirmat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu, care este şi angajat al Agricola Bacău.
Asociaţia estimează că, în următorii ani, consumul de preparate din România se va îndrepta preponderent, odată cu creşterea nivelului de trai, către segmentul de preparate crud-uscate, apropiindu-se de tendinţa din ţările din vestul Europei.
Un alt beneficiu al producătorilor atestaţi să fabrice Salam de Sibiu este faptul că au la dispoziţie o finanţare europeană de 2 milioane de euro pentru a promova acest produs în afara ţării, în următorii trei ani.
Piaţa locală a preparatelor din carne depăşeşte 1,2 miliarde de euro şi este dominată de jucători precum Transavia, Caroli, CrisTim, Elit, Unicarm, Agricola Bacău, Angst, Fox sau Aldis.
Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România fabrică 90% producţia de Salam de Sibiu din România.