DEMERSURI PENTRU CA ŢARA BUZĂULUI SĂ DEVINĂ GEOPARC GLOBAL Specialiştii UNESCO, încântaţi după evaluarea din Ţara Buzăului

Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi - renumitele locuri ale Ţinutului Buzăului - au fost evaluate, în ulimele zile, prin prisma diversităţii geologice şi culturale a zonei. Cei doi specialişti internaţionali UNESCO au petrecut patru zile în Ţinutul Buzăului, în perioada 15-19 septembrie, evaluând 101 criterii şi verificând dacă realitatea din teritoriu corespunde cu dosarul celor 18 comune care constituie Ţinutul, transmis în decembrie anul trecut. Experţii au luat pulsul comunităţii locale, având întrevederi cu primarii, cu antreprenorii, localnicii şi profesorii din zona Buzăului.

Ilias Valiakos, evaluatorul UNESCO cu cele mai multe misiuni de validare şi unul dintre cei mai experimentaţi evaluatori de Geoparcuri şi Margaretha Roelfs, evaluator ce provine din singurul Geoparc Global UNESCO din Olanda, au încheiat ieri vizita în urma căreia se va decide dacă Buzăul va avea Geoparc Global UNESCO, al doilea din ţara noastră, după Ţara Haţegului.

Vizita celor doi experţi a început cu o întâlnire la Consiliul Judeţean Buzău, unde au fost primiţi de preşedintele CJ, Petre Emanoil Neagu, care a declarat că "este cea mai importantă zi din mandatul la Consiliul Judeţean", de întreaga echipă a Ţinutului Buzăului, de cei 18 primari din zona evaluată, dar şi de Luminiţa Mihailor, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SE, care a subliniat că acest proiect deschide o oportunitate imensă de accesare a fondurilor europene.

"Acest parteneriat reprezintă un punct foarte puternic pentru a stabili direcţiile de dezvoltare. În Buzău, densitatea populaţiei este încă bună în zona montană, oamenii încet, încet devin mândri de locul în care trăiesc. Să fii recunoscut de UNESCO este un lucru foarte important. Întrucât construirea unui portofoliu de proiecte, din punct de vedere al sistemului cultural, având în vedere aceste obiective turistice, este în derulare. Vorbim de drumurile de acces prin care oamenii ajung la aceste locuri, e foarte important să avem infrastructura să vedem aceste locuri frumoase. Eu îmi doresc să accesăm fonduri pentru teritoriul geoparcului. Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate", a spus Luminiţa Mihailov, director Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

După această întânire a începăut vizita pe teren. Prima zi evaluatorii au ajuns la Vulcanii Noroioşi, urmând ca în zilele a doua şi a treia să ia la pas toate obiectivele indicate în rapoartele trimise de echipa din România. Evaluatorii nu s-au dat înapoi nici de la hora românească sau de la a învăţa obiceiurile vechi de sute de ani care încă se păstrează în satele buzoiene.

"Muzeul Timpul Omului din Mînzăleşti a fost gazda unui eveniment important din activitatea de evaluare a Ţinutului Buzăului. Evaluatorii UNESCO au învăţat jocurile populare de la Mînzăleşti, îndrumaţi de BABA şi UNCHIAŞ. La Mînzăleşti, membrii delegaţiei UNESCO au intrat în hora noastră românească!", a scris pe Facebook Cecilia Petrescu, artist popular care a întâmpinat delegaţia UNESCO.

"Am văzut salcia bătrână, trovanţii de la Ulmet, Muzeul Formelor, delta preistorică, chihlimbarul şi secretul prelucrării acestuia, rocile îndoite de la Piatra Corbului, iar apoi am încheiat ziua cu bine, în jurul unui foc de tabară", au scris pe Facebook reprezentanţii Ţinutului Buzăului.

Duminică, ultima zi a vizitei, s-a încheiat la Sărata Monteoru, iar la final au venit şi primele concluzii.

"Cred că acest geoparc are un mare potenţial şi echipa a făcut un pas important alături de populaţia locală şi cred că următorul pas care trebuie făcut este de a face o mai bună infrastructură în zonă, pentru că este oarecum greu de ajuns în unele locuri, iar zona are un mare potenţial de a atrage oamenii. Ne gândim la drumuri, la accesibilitate, la centre de vizitare ca cele pe care le-am văzut, care sunt extraordinare", a spus Margaretha Roelfs, evaluator UNESCO.

Ilias Valiakos, evaluator UNESCO, a adăugat: "Înainte de a vă prezenta o listă a obiectivelor de atins, vreau să vă spun mai bine ce am găsit aici. Am văzut în ultimele patru zile nişte lucruri extraordinare. Infrastructură în curs de realizare, centre de informare realizate pe o tehnologie ultramodernă combinată cu elemente tradiţionale, ceea ce pentru mine a fost o noutate pe care nu am văzut-o la alte geoparcuri - aceea de a combina tehnologia nouă cu lucrurile tradiţionale. Mi-a plăcut asta foarte mult. Am văzut nişte panouri impresionante cu un design smart care atrag oamenii către alte puncte din geoparc şi care ajută, astfel, la prelungirea şederii turiştilor aici. Este un teritoriu cu un potenţial imens şi au fost făcute lucruri impresionante aici, dar în lumea geoparcurilor nu există geoparcuri perfecte, ci mereu este nevoie de îmbunătăţiri. Nicăieri nu este un geoparc perfect. Lucrul bun este că oamenii care lucrează în teritoriu au înţeles exact ce trebuie făcut, politicienii par responsabilii pentru ce se întâmplă şi oamenii par a şti exact ce mai trebuie, au o hartă a ceea ce trebuie făcut şi par să se ţină de ea indiferent câţi ani va dura. Aceasta este ideea de geoparc - tot timpul să devii mai bun. Dacă Buzăul va deveni un geoparc, peste patru ani alt evaluator va veni şi atunci vi se va spune că trebuie făcute şi alte lucruri. De aceea, un geoparc nu doarme niciodată. Totdeauna este o competiţie să faci lucrurile bune".

Mulţumit de rezultatul vizitei a fost şi Alexandru Andrăşanu, iniţiatorpul proiectului, tot evalutor UNESCO, care a apreciat: "Trebuie să fim optimişti! Cu multă tenacitate se poate face acest lucru, în ciuda pesimismului care ne caracterizează. Întotdeauna aşteptăm să vină cineva să facă ceva să ne fie mai bine. Noi suntem acei cineva şi cu oamenii din zonă. Avem tenacitatea necesară pentru că am început acest proiect în 2007 şi îl vom continua. Eu sunt aproape sigur. Şansele sunt foarte mari ca să avem două geoparcuri UNESCO în România".

Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean, a menţionat că titlul de Geoparc Globan depinde doar de oamenii din zonă: "Eu aş vrea să mulţumesc în numele locuitorilor din geoparc, Asociaţiei Ţinutul Buzăului, domnului profesor Alexandru Adrăşanu şi doamnei Cristina Partal pentru că, fără ideea lor din urmă cu 14 ani, nu am fi putut fi astăzi aici. Mulţumesc, de asemenea, celor doi evaluatori care au avut răbdare cu noi în aceste zile şi sper să fi realizat că oamenii din Ţinutul Buzăului sunt oameni cu suflet, care iubesc locurile natale şi care doresc să renască această zonă şi îşi doresc, cel puţin la fel ca şi mine, ca Ţinutul Buzăului să primească acreditarea UNESCO, pentru că din momentul acela va începe adevărata renaştere. Cred că cu toţii am înţeles că responsabilitatea acum nu este decât la noi. Îmi doresc din tot sufletul să am ocazia, chiar dacă nu voi mai fi preşedinte al CJ, ca peste patru ani să primim o vizită de la UNESCO pentru revalidare şi reacreditare. Pentru a face asta, însă, trebuie să ne dăm seama ca nu depinde decât de noi".

După aproximativ o săptămână de la această vizită, specialiştii vor transmite un raport comun la Secretariatul UNESCO din Paris, Franţa. Acesta din urma va analiza raportul, împreună cu celelalte două rapoarte întocmite de o comisie UNESCO şi de o comisie a Uniunii Internaţionale a Ştiinţelor Geologice (IUGS) - pe baza dosarului transmis de Asociaţia Ţinutul Buzăului, în 2020.

Ulterior, Secretariatul UNESCO va transmite o propunere de acceptare, de amânare ori de respingere către boardul Georparcurilor UNESCO, ce se întruneşte în fiecare an, în luna mai. În urma voturilor obţinute, se va comunica decizia finală.

Pentru a obţine statutul de Geoparc Global, "Ţinutul Buzăului" trebuie să bifeze 99 din cele 101 de criterii analizate de specialişti.

Odată obţinut titlul, el va trebui menţinut. La fiecare patru ani, teritoriul va fi reevaluat şi revalidat de către doi specialişti internaţionali, pentru a se verifica progresul în dezvoltarea comunităţilor.

Managementul Geoparcului va fi asigurat de Asociaţia Ţinutul Buzăului şi va fi sprijinit de partenerii săi, Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, de un Consiliu Ştiinţific, precum şi de un Consiliu Consultativ.

De asemenea, pentru ca Ţinutul Buzăului să poată funcţiona ca Geoparc UNESCO, el va avea un buget multi-anual. O parte din acest buget va fi asigurat de Consiliul Judeţean Buzău, iar cealaltă parte - din fondurile Asociaţiei Ţinutul Buzăului. La bugetul Geoparcului se vor adăuga sponsorizări, donaţii, redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe salariu şi veniturile realizate din vânzarea produselor marca Ţinutul Buzăului. Oricine va putea contribui la susţinerea şi promovarea Geoparcului, redirecţionând cei 3,5% către Asociaţia Ţinutul Buzăului.

Consiliul Judeţean Buzău oferă sprijin financiar acestei iniţiative, acordând o finanţare de 70.000 de euro/an, timp de şapte ani, începând cu anul 2020. Sprijinul financiar acoperă, în acest moment, 70% din bugetul Geoparcului Aspirant Ţinutul Buzăului, restul de 30% fiind acoperit de Asociaţia Ţinutul Buzăului. Fondurile primite de la Consiliu sunt folosite pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii turistice, proiecte educaţionale, sociale, de promovare a teritoriului, precum şi pentru o parte a costurilor de management.