Nici nu a fost încă dat publicităţii Raportul de progres privind aplicarea Mecanismului de cooperare şi de verificare şi nici nu a fost încă votată rezoluţia Parlamentului European privind România - ambele evenimente vor avea loc mâine - că lupta pentru postul de comisar din partea ţării noastre în viitoarea Comisie Europeană pare să fi început. Cel puţin aşa ar putea fi interpretată desfăşurarea de forţe şi confuzia mediatică ce au urmat apariţiei informaţiei privind demisia ministrului pentru afaceri europene.
Operaţiunea este un bun exemplu de fabricare a unei ştiri contrafăcute. Fake news-ul privind demisa lui Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene, după o şedinţă furtunoasă de guvern din ajun şi ca urmare a unei discuţii cu prim-ministra Viorica Dăncilă, a fost lansat sâmbătă, cum altfel decât pe surse. Imediat ce ştirea a fost lansată, doi miniştri, Eugen Teodorovici de la Finanţe şi Rovana Plumb de la Fonduri Europene, în calitate de persoane informate, au confirmat pentru presă demisia. Astfel, informaţia a fost credibilizată şi transformată într-un "adevăr". În schimb, presupusul demisionar nu părea de găsit.
Când, tot sâmbătă, mai târziu, în singura reacţie publică, şi aceasta la agenţia naţională de presă Agerpres, Victor Negrescu a explicat sec că îşi rezervă dreptul de a discuta problemele în Guvern şi în partid. O zi mai târziu, pe Facebook, unde este ceva mai explicit, Negrescu nu confirmă deloc demisia, ci vorbeşte despre "atacarea cu agresivitate în presă la doar câteva minute după ce un zvon a apărut miraculos pe surse, a unui coleg de Guvern şi de partid", întrebându-se retoric dacă o astfel de atitudine "este normală şi o reală dovadă de colegialitate şi susţinere".
De fapt, povestea despre presupusa demisie pare să indice începutul campaniei interne în PSD pentru funcţia de comisar european care ar reveni României anul viitor. Dar de ce operaţiunea de compromitere a lui Victor Negrescu şi de ce cu doar câteva zile înainte de fatidica zi de marţi 13 noiembrie, zi care se anunţă critică atât pentru guvernul Dăncilă, cât şi pentru majoritatea parlamentară? Victor Negrescu este un ministru mai degrabă discret, puţin mediatizat, dar care a lăsat la Bruxelles - atât în Parlament cât şi la Comisie - amintirea unui politician pro-european, competent şi cu puternice vederi de stânga. Or, tocmai această imagine pozitivă l-a expus criticilor din interiorul partidului. Cine ştie, poate, spre exemplu, Eugen Teodorovici crede că ar putea fi înlocuitorul lui Pierre Moscovici la Afaceri economice pentru a explica de ce Comisia greşeşte şi guvernul român are dreptate în privinţa creşterii economice de la noi? În aceste condiţii, dacă Victor Negres-cu ar fi prezentat ca un fel de cal troian al Bruxelles-ului în guvern, ar fi nu doar relativ uşor de înlăturat în urma unei campanii de presă, dar ar fi transformat în responsabilul pentru imaginea proastă a României în Europa. Iar o astfel de operaţiune, dacă are succes - şi cu ajutorul mediei "prietene" de ce nu s-ar întâmpla astfel? - ar putea fi un bun argument pentru a fi propus pentru Comisie! Dar schimbarea ministrului responsabil cu o lună şi jumătate înaintea începerii preşedinţiei rotative a Consiliului UE ar fi cea mai clară dovadă a dezinteresului naţional!