EUROBAROMETRU: 7% dintre angajaţii români lucrează "la negru"

7% dintre angajaţii români lucrează "la negru", în comparaţie cu media europeană de 3%, potrivit unui Eurobarometru publicat astăzi.

Această valoare este îngrijorătoare având în vedere că cel mai mare procent înregistrat este Letonia, de 11%.

Aproximativ 11% din europenii chestionaţi recunosc că, în 2013, aceştia au cumpărat bunuri sau servicii care implicau muncă "la negru", în timp ce 4% recunosc că au fost plătiţi prin remuneraţie nedeclarată, în schimbul serviciilor prestate fără forme legale. 3% au fost plătiţi cu "remuneraţie parţială în plic", de către angajator.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene (CE), acestea sunt câteva dintre constatările care arată că munca la negru continuă să fie răspândită în mare parte din Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta.

"Cel mai ridicat procent este în Letonia (11%), însă aceasta este ţara în care a fost înregistrată şi cea mai importantă descreştere a numărului acestor angajaţi (16%)", se mai arată în sondaj.

Conform Eurobarometrului efectuat în cele 28 de state membre, 60% dintre respondeţi indică faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică o astfel de muncă, iar 22% menţionează că au făcut-o în interesul prietenilor.

Totodată, jumătate dintre cei care au recunoscut că au lucrat la negru, au menţionat că avantajele pentru ambele părţi au fost principalele motive pentru care au acceptat condiţiile. 21% au invocat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16% au percepţia că impozitele sunt prea mari iar 15% au motivat prin absenţa altor venituri.

În sondaj se mai arată că europenii cheltuie o sumă anuală medie, în valoare de 200 euro pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câştigată de cei care lucrează la negru este de 300 euro.

Cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă fără forme legale sunt: reparaţiile şi renovările locuinţelor (29%), reparaţiile auto (22%), curăţenia locuinţelor (15%) şi produsele alimentare (12%).

Europenii lucrează cel mai mult fără forme legale în următoarele sectoare: reparaţii şi renovări ale locuinţelor (19%), grădinărit (14%), curăţenie (13%) şi îngrijirea copiilor mici (12%).

Ţările care înregistrează cel mai mare procent de angajaţi la negru (11%) sunt: Letonia, Olanda şi Estonia, iniţiatorii sondajului precizând că există diferenţe naţionale importante cu privire la atitudinile şi percepţiile privind semnificaţia muncii "la negru", precum şi la natura şi volumul serviciilor implicate.

Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, a subliniat că efectele muncii la negru nu implică doar expunerea la condiţii de muncă periculoase şi câştiguri mai mici, ci şi privarea guvernelor de venituri, subminând sistemele de protecţie socială.

Comisarul a declarat: "Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale şi să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, CE va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăţi cooperarea între inspectoratele de muncă şi organismele responsabile de asigurarea respectării legislaţiei din întreaga Europă".

La realizarea Eurobarometrului, au fost intervievaţi 26.563 de respondenţi din diverse grupuri sociale şi demografice.