FLORIAN-EMIL DUMITRU, PREŞEDINTE PRO AGRO: "România nu este cobaiul UE"

A consemnat Tatiana Silvestru
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 31 martie 2016

"România nu este cobaiul UE"

"Fără sprijinul autorităţilor ne vom transforma într-o piaţă de consum"

"Este o greşeală să polarizăm excesiv exploataţiile şi să creem "mastodonţi" de 100 de mii de hectare"

"Suntem în două tabere diferite - statul şi mediul asociativ, iar asta este o mare greşeală"

Federaţia Naţională PRO AGRO susţine interesele membrilor organizaţiilor profesionale, reprezentative la nivel naţional în raport cu instituţiile europene, naţional publice şi private. În prezent, organizaţia reuneşte peste 62 de mii de angajaţi din agricultură. Despre problemele care îngrijorează fermierii, situaţia agriculturii româneşti, dar şi alte subiecte din domeniu am discutat cu preşedintele Federaţiei, Florian-Emil Dumitru.

Reporter: Cum apreciaţi situaţia agriculturii din ţara noastră?

Florian-Emil Dumitru: Agricultura noastră are dintotdeauna un mare potenţial, este un sector care poate deveni din nou profitabil. Însă am avut un an greu, 2015, condiţiile climatice au fost nefavorabile şi fermierii au ieşit decapitalizaţi. Se pare că 2016 poate fi un an mediu spre bun, din punct de vedere al producţiei, deşi în contextul economic internaţional preţul la cereale va fi, probabil, unul în scădere şi, implicit, veniturile fermierilor nu vor fi satisfăcătoare. Am dori să sperăm, totuşi, că bursa cerealelor se va stabiliza şi vom reuşi să implementăm, în continuare, proiecte europene, să devenim competitivi.

Reporter: Care sunt principalele probleme care îngrijorează fermierii?

Florian-Emil Dumitru: Una dintre marile probleme este lipsa de predictibilitate investiţională, a eficienţei modului de acordare a subvenţiilor.

Florian-Emil Dumitru: Un fermier român aflat într-o piaţă competitivă cu un altul din vechile statele membre UE are nevoie să primească subvenţiile la timp, altfel nu poate oferi produse la un preţ mai mic sau măcar egal cu cele venite din import.

Sigur că putem discuta şi de probleme structurale, cum este dimensiunea exploataţiilor agricole. În ultimii ani, au fost create exploataţii foarte mari, iar fermele de familie, de subzistenţă nu pot face faţă unei competiţii globale, de 28 de state membre. Aici trebuie să gândim politici publice şi politici de subvenţionare ale sectoarelor care se află într-o mare dificultate astăzi. Dintre acestea, vreau să amintesc sectorul de creştere a bovinei de lapte şi cel de creştere şi îngrăşare a suinelor, ambele fiind, din punctul meu de vedere în pragul colapsului. Pentru a avea o agricultură dezvoltată, e nevoie de o industrie agroalimentară, o industrie de procesare a materiilor prime cât mai puternică şi de un sector zootehnic care să absoarbă producţia primară de cereale.

Reporter: Vă simţiţi susţinuţi de autorităţi în valorificarea potenţialului agricol şi rezolvarea problemelor menţionate?

Florian-Emil Dumitru: Ştiţi cum este - noi, cei din mediul asociativ, considerăm că putem să avem o politică coerentă şi să creăm parteneriate cu autorităţile, însă nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Noi ne-am simţi sprijiniţi de autorităţi în condiţiile în care acestea şi-ar face treaba, acordând subvenţiile la timp, elaborând politicile în mod echitabil, direcţionate către toţi actorii din piaţă, pentru că altfel, în continuare, vom asista la o polarizare excesivă a agriculturii şi la o comercializare a producţiei primare, fără să regăsim pe rafturile magazinelor cât mai multe produse agroalimentare procesate din materii prime româneşti.

Putem spune că există o deschidere a autorităţilor, dar se tratează simplist problemele şi considerăm că suntem în două tabere diferite: statul şi mediul asociativ.

Încercăm să facem autorităţile să conştientizeze că nu avem nevoie să ni se ceară adeverinţă că "nu avem nevoie de adeverinţă", să creăm birocraţie doar de dragul de a pune în arhivă tot felul de documente care nu sunt relevante în proiect sau în cererea unică de plată. Spunem noi că anul asta, în cererea unică de plată pe suprafaţă la plăţile directe, am repurtat o victorie de etapă, prin faptul că am debirocratizat măsura foarte mult.

Reporter: După o dezbatere, organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale(AFIR) despre ghidul de condiţii artificiale instituite în România, la care din partea Comisie Europene a participat expertul Peter Baader, consilier antifraudă din cadrul DG AGRI, aţi declarat că sunteţi nemulţumit de abordarea Comisiei Europene în legătură cu fermierul român. Cum argumentaţi?

Florian-Emil Dumitru: Vă mărturisesc că după acea dezbatere, la câteva zile, domnul Baader mi-a trimis prin e-mail o mică scrisoare, în care mă informează că nu am înţeles corect abordarea Comisiei. Dar consider că noi, membrii Federaţiei Pro Agro, am înţeles bine, numai că nu putem accepta ca inspectorii şi funcţionarii de la Comisia Europeană să aibă un tratament cu dublă măsură între un fermier român şi un fermier din vechile state membre. A fost o discuţie pe ghidul de condiţii artificiale, în cadrul căreia am pus o întrebare legitimă dacă este un ghid general, aplicabil tuturor statelor membre. Nu pot să accept faptul că în România am introdus acest ghid de condiţii artificiale, iar în Germania, de exemplu, să nu fie aceleaşi reguli.

Reporter: Expertul Peter Baader, consilier antifraudă, motiva într-un interviu introducerea acestui ghid în România prin faptul că, în ţara noastră, rata proiectelor integrate la condiţii artificiale a fost situată cu mult peste media europeană şi adăuga că este o problemă ce apare în mod sistematic doar în România şi Bulgaria. Ce părere aveţi despre aceast fenomen?

Florian-Emil Dumitru: Observaţi asocierea României cu Bulgaria, adică ţările de la coada clasamentului pe care îl fac ei la Comisie. Eu nu aş spune că este o rată mare, aş spune că, mai degrabă, cifrele pe care le-au prezentat, respectiv 26 de milioane de euro corecţii pe ce înseamnă condiţii artificiale, nu este o sumă uriaşă faţă de un pachet financiar de 10 miliarde de euro, de exemplu. Şi sunt foarte curios dacă se fac cu aceeaşi perseverenţă şi cu aceeaşi rigoare audituri şi în alte state membre...

Din punctul nostru de vedere, este inacceptabil ca fermierul român să aibă acest ghid, adică să-i explicăm cum nu se poate, iar celelalte state membre să interpreteze în stil propriu articolul 60 din Regulament, care este o clauză de eludare. Ba, mai mult, să ni se spună că în vechile state membre se fac seminarii - atunci de ce să nu se facă seminarii şi în România? De ce în ţara noastră să se emită un document, care să ne fie opozabil la accesarea fondurilor europene? Nu pot să accept lucrul acesta, avem şi noi mândria noastră, suntem un stat mare în UE din punct de vedere al suprafeţei agricole şi vrem să fim trataţi în mod egal, dacă tot pe principiul acesta funcţionează şi Comisia Europeană! Altfel, să ni se spună foarte clar că România nu are voie să acceseze fonduri europene.

Reporter: Ce soluţie aţi propune Comisiei Europene pentru rezolvarea problemei de accesare şi implementare a proiectelor pe fonduri europene cât mai corecte?

Florian-Emil Dumitru: Fondurile se accesează corect. Părerea mea este că atitudinea funcţionarilor AFIR este mult prea slugarnică faţă de reprezentanţii Comisiei, atunci când vin pentru audit astfel inspectorii de la CE bineînţeles că au reuşit să-şi impună punctul de vedere şi să le transmită fără echivoc funcţionarilor din autoritatea de management din cadrul Ministerului Agriculturii că ar fi bine să facă un astfel de ghid, cu toate că, aşa cum am precizat, aşa ceva nu există în alt stat membru. Ceea ce, pentru mine. în calitate de fermier, este un motiv de îngrijorare şi o inechitate.

Eu am sugerat Comisiei să facă un ghid de condiţii artificiale care să fie general aplicabil tuturor statelor membre, nu să fie România cobaiul, ţară pe care se experimentează astfel de măsuri. Fermierii au de furcă, nu numai cu duşmanul care este, de fapt, Comisia, cu complicitatea funcţionarilor AFIR, dar şi cu Curtea de Conturi. Cea din urmă s-a transformat într-un fel de procuror care verifică şi după implementarea proiectului, să vadă dacă indicatorii economici sunt atinşi. Se poate vedea foarte bine, ne aflăm într-un context economic volatil. Ce am scris într-un proiect poate să nu coincidă în totalitate cu nevoile din realitate, în contextul în care pieţele şi bursele internaţionale nu sunt stabile şi nu tocmai predictibile. Curtea de Conturi, inspectorii AFIR sau Comisia Europeană exploatează aceste vulnerabilităţi prin a tăia fondurile europene accesate de fermierii români. Nu pot să accept lucrul acesta, trebuie să discutăm pe argumente şi nu pe percepţii.

Reporter: Acesta a fost motivul pentru care nu aţi mai participat la a două întâlnire pentru dezbaterea ghidului condiţiilor artificiale?

Florian-Emil Dumitru: Da, pentru că nu accept că un funcţionar european, care este plătit din banii noştri - pentru că România plăteşte o contribuţie consistentă la Comisia Europeană-, să vină cu următoarea formulă de adresare: "v-am prins, v-am prins". Nu pot să accept niciodată!

Reporter: Referitor la ghidul de condiţii artificiale, Andras Szakal, directorul general AFIR, propune să fie înlocuit cu "o anexă aferentă fiecărei măsuri, anexă care va explica beneficiarului ce are voie să facă şi ce este considerată o condiţie artificială". Care este părerea dumneavoastră?

Florian-Emil Dumitru: Trebuie să recunosc că directorul general al AFIR a manifestat, încă de la numirea în funcţie, o deschidere foarte mare către mediul asociativ. Însă, în ce priveşte introducerea acestor măsuri care, în loc să se numească ghid, să se numească anexe, tot condiţii artificiale sunt. Practic, din exemplele pe care ni le-a dat expertul antifraudă, am înţeles că suntem o ţară de soţi şi de soţii care încercăm să dividem sau să creem artificial firme, doar că să luăm bani europeni -ceea ce este total fals. Nu pot să accept lecţii de la un inspector, fie el şi de la Comisia Europeană, care în statul de domiciliu, în Olanda, nu are aceste condiţii artificiale.

Reporter: Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a abordat într-o conferinţă de presă aceast subiect şi a prezentat situaţia în care "au fost beneficiari (de fonduri europene) cărora li s-au efectuat plăţile, au cofinanţat din fonduri proprii cu 50% şi, la a cincea plată, li s-a spus că au fost condiţii artificiale". Cât de grave au fost consecinţele suferite de fermierii aflaţi în aceste situaţii? Cât de corect este să ceri finanţarea la ultima etapă de implementare a proiectului, în condiţiile în care fermierii vin cu fonduri proprii?

Florian-Emil Dumitru: Este anormal ca într-un proiect care a fost declarat eligibil, în care au început tranşele de plată şi execuţia propriu-zisă a fiecărei etape a proiectului, la ultima cerere de plată să se trezească fermierul în situaţia în care, după ce a împrumutat cu dobânzi mult mai mari faţă de ce se întâmplă în UE, să i se ceară banii înapoi. Este inadmisibil! Cred că lucrul acesta nu va duce la o încurajare a fermierilor în a depune proiecte pe fonduri europene. Şi, veţi vedea în viitorul apropiat, apetenţa pentru accesarea fondurilor europene va fi din ce în ce mai mică, tocmai pentru că nu avem maturitatea necesară a funcţionarilor. Sunt nenumăraţi beneficiari, chiar şi membri ai Federaţiei, care de-a lungul timpului au trecut şi prin astfel de momente, care şi-au pierdut chiar şi business-ul început, fără să mai ajunge să şi-l dezvolte pe fonduri europene.

Încercaţi să vă puneţi în situaţia unui fermier care se duce la bancă şi asigură cofinanţarea, care îşi gajează toate proprietăţile că să poată să aibă garanţii reale, imobiliare pentru a avea proiectul. Nimeni nu face lucrurile acestea pentru a frauda fonduri europene, nu acesta este interesul, ci dorinţa să se dezvolte şi să fie competitivi într-o piaţă unică, europeană.

Reporter: Domeniul agricol figura cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene. Cum stăm la acest capitol anul acesta, faţă de 2015?

Florian-Emil Dumitru: Sigur, a fost încheierea unui program 2007-2013 şi cu bune şi cu rele, din păcate am pierdut 880 de milioane de euro pe care nu am reuşit să le absorbim, dar, într-adevăr, domeniul agricol are o rată foarte bună de absorbţie. Însă nu este suficient acest aspect, pentru că avem sectoare ce se află în prag de colaps. Degeaba am investit în ferme de îngrăşare şi reproducţie la porci dacă ele vând astăzi sub preţul de producţie. Trebuie să existe o viziune şi dincolo de a accesa fonduri europene, de a stabiliza piaţa, de a elimina concurenţa neloială, care, din păcate, este mai prezentă ca oricând. În România, astăzi, produselor procesate achiziţionate din comerţul intracomunitar este de 70%, în timp ce pe rafturile magazinelor găsim doar 30% produse româneşti. Pentru a produce mai mult, fermierul român are nevoie de susţinerea statului, care trebuie să gândească facilităţi fiscale pentru aceştia.

Reporter: Un alt subiect important pentru agricultură este comasarea terenurilor. Cum stă România la acest copitol?

Florian-Emil Dumitru: Prost, foarte prost stă! La momentul aderării, al negocierii capitolului de agricultură, România nu a fost capabilă să creeze nişte criterii obiective de a-şi proteja capitalul cel mai de preţ pe care îl are - terenul agricol. Suprafeţe importante de teren aparţin persoanelor din străinătate, acest fapt mă îngrijorează.

Eu sunt un mare susţinător al modelului francez, cu o exploataţie medie şi cu o fermă de familie. Însă, la noi mediul rural este depopulat, îmbătrânit şi nu putem să discutăm despre un mediu rural în care, într-adevăr agricultura reprezintă o pondere importantă. Este o greşeală să polarizăm excesiv exploataţiile şi să creem "mastodonţi" de 100 de mii de hectare, de 50 de mii de hectare, care aparent sunt profitabile. România se poate însănătoşi cu o clasa medie, cu o fermă mixtă vegetală şi zootehnică de 200, de 300, până la 500 de hectare, ca să creem valoare adăugată.

Reporter: Tot mai mulţi investitori din străinătate aleg să cumpere terenuri agricole în ţara noastră. Este preţul terenului inaccesibil fermierului român?

Florian-Emil Dumitru: Sunt mai mulţi factori care influenţează preţul, în primul rând decapitalizarea terenurilor, lipsa unei creditări consistente. Terenul agricol încă nu este considerat ca fiind un instrument bancabil. Este adevărat, au făcut autorităţile ceva paşi prin acea legislaţie specifică cu fondul de garantare a terenurilor care sunt achiziţionate de către fermieri. Dar trebuie să menţionăm că un fermier român are o politică investiţională care nu îi prea permite achiziţionarea terenurilor. Atunci, vin aceşti investitori din alte state, care au nişte dobânzi foarte mici la creditele luate de la băncile din ţară lor, şi achiziţionează terenuri în România.

Reporter: De mult timp numărăm problemele în ce priveşte infrastructura de irigaţii. Cum stăm în acest an?

Florian-Emil Dumitru: Din "90 am tot discutat despre sistemul de irigaţii. Într-adevăr, acesta reprezintă o prioritate pentru agricultura României. Însă, ţinând cont de faptul că s-au cheltuit 2,3 miliarde de euro timp de 26 de ani, iar anul trecut am irigat numai aproximativ 140 de mii de hectare, am putea spune că România nu figurează pe harta irigaţiilor europene.

Trebuie să regândim sistemul, să facem nişte politici de asociere pe ce înseamnă organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii. Este nevoie de voinţă politică, este nevoie de o deparazitare a sistemului, pentru ca scurgerile de bani să înceteze o dată pentru totdeauna, iar oamenii să îşi facă treaba. Funcţionarii ANIF trebuie să se comporte că nişte manageri privaţi şi să aibă grijă de infrastructura principală de irigaţii, pentru că este o infrastructură critică, de securitate naţională. Cu miliardul de euro investit prin legea irigaţiilor, poate vom reuşi să facem nişte paşi importanţi în infrastructură şi să începem să sperăm că vom avea un sistem de irigaţii funcţional

Reporter: Ar exista posibilitatea ca fermierii să se asocieze şi să investească în sistemul de irigaţii?

Florian-Emil Dumitru: La noi, termenul de "asociere" este într-o fază incipientă. Fermierii se vor asocia dacă vor vedea în aceasta o utilitate şi nişte facilităţi fiscale în accesarea fondurilor europene şi aşa mai departe. Orice măsură coercitivă, de a obliga fermierul să se asocieze, va eşua lamentabil, aşa că, din punctul meu de vedere, chiar şi pe domeniul de irigaţii ar trebui să vorbim de măsuri stimulative.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru domeniul agricol în anul 2016?

Florian-Emil Dumitru: Avem speranţa că, într-un final, se vor vira sumele de bani cu titlu de subvenţie de plată unică pe suprafaţă şi pe cap de animal şi nu ne rămâne decât să ne facem foarte bine treaba din punct de vedere al tehnologiilor aplicate, fie în ferma zootehnică, fie în cea vegetală. Invocăm şi divinitatea pentru un an cu un regim pluviometric acceptabil, pentru a realiza producţii bune. Mai avem de văzut şi cum vor evolua bursele de cereale, dar şi preţul laptelui, al cărnii de porc. Sperăm ca statul să nu rămână impasibil la anumite perioade de criză, cum ne aflăm acum în cazul laptelui şi cărnii de porc. Fără sprijin, la un moment dat ne vom transforma, cu adevărat, doar într-o piaţă de consum. Dacă vom dispărea, ne vor lua locul alţii, asta să fie foarte clar.

Reporter: Care sunt planurile Federaţiei pe termen lung?

Florian-Emil Dumitru: Sigur, avem foarte multe planuri. Federaţia s-a consolidat, este considerată un partener serios de dialog. Încercăm să coagulăm în jurul nostru şi să încheiem parteneriate şi cu celelalte structuri asociative din domeniu. Aşteptăm să trecem la etapa următoare, acea etapă în care fermierii români să încerce să convigă nu doar autorităţile române de a face politici publice în favoarea lor, ci să şi deschidem calea UE, astfel încât Comisia Europeană să înţeleagă că specificitatea agriculturii româneşti este cu totul diferită faţă de celelalte state membre.

Reporter: Mulţumim mult pentru interviu!

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Alo, balaurul birocratic, i-auzi ce zice nenea, ai bagat la cap?

    1. Nu avem nevoie să ni se ceară adeverinţă că "nu avem nevoie de adeverinţă", să creăm birocraţie doar de dragul de a pune în arhivă tot felul de documente. 

    2. Atitudinea funcţionarilor AFIR este mult prea slugarnică faţă de reprezentanţii Comisiei.

    1. Corect

    Sa mai luati interviu la acest domn!

    De acord cu acest domn. 

    Desi nu am asa mult teren am vrut sa fac o plantatie de 2-3 hectare de nuci cu fonduri europene. 

    Am mers la Apia, ma trimite la primarie, acolo sa accesez pagina x . 

    Mi-am pus pofta-n cui de fonduri europene. Inca nu am primit subventia pe anul trecut. 

    Am luat harletul, chef de munca si am plantat 0,5 ha cu nuci , pruni, visini. 

    Cui sa te plangi ca acum trebuie plantat, nu sa frec harti. 

    E mai simplu ai terenul, cumperi nuci, vine unul-una din birou Apia, primaria face poza, numara nuci, uita bani si gata. 

    Am terminat facultate nu in domeniu agricol. 

    Nu am avut neri, timp sa plimb harti, birocratie cu adeverinta, contul. 

    Acum sa aflu de la acest domn, care traieste din asa ceva ca in Germania, Olanda nu e ca la noi. 

    Seminari.

    Discriminare in interiorul UE? Noi si bulgari? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb