GAMBLING / SORIN CONSTANTINESCU, PREŞEDINTELE AOCR: "Legislaţia noastră nu permite încurajarea turismului de cazinou"

Legislaţia din ţara noastră nu permite încurajarea turismului de cazinou, potrivit lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR).

Domnia sa ne-a declarat: "Noi nu putem să aducem grupuri de străini din statele în care sunt interzise jocurile, cum sunt Israelul sau ţările arabe, pentru că nu ne permite legislaţia. Aceştia merg în Cipru, în Austria sau Germania. La noi nu pot veni pentru că prevederile legale din domeniu nu permit transferul banilor prin bancă în conturile cazinourilor, iar jucătorii nu pot veni cu plasa de bani la ei. Ţara noastră este singura din Europa unde există această interdicţie. În toate ţările mari, când un jucător vine la cazino, îşi transferă o sumă de bani în contul cazinoului şi când pleacă, în funcţie de ce a pierdut sau ce a câştigat, primeşte sau nu bani în plus în cont. La noi trebuie să vii cu cash şi să pleci cu cash. N-o să meargă nimeni la Otopeni cu 200.000 de euro în geantă, pentru că nu poate ieşi cu ei din ţară. De aceea, niciun turist nu vine în România să joace, deşi condiţiile oferite de cazinourile din ţara noastră sunt superioare celor din alte ţări".

Potrivit lui Sorin Constantinescu, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) se opune reglementării situaţiei prezente, deşi această instituţie ar trebui să fie prima care să încurajeze transferurile prin bancă, pentru că, în primul rând, sumele respective ar urma să fie raportate atât de către cazinouri, cât şi de către bănci, consideră domnul Constantinescu.

După cum ne-a declarat domnia sa, cazinourile funcţionează pe pierdere, fiecare dintre acestea "sperând să se mai închidă unul-două, pentru a rămâne mai puţine". Cazinourile doar supravieţuiesc, într-o lună bună încasările fiind zero, ne-a declarat Sorin Constantinescu, subliniind că nu se pune problema de profit.

"Sperăm să schimbăm legislaţia şi să putem aduce străini, întrucât cazinourile sunt plasate în locaţii foarte bune, în incintele hotelurilor de lux, unde vin turişti cu bani", ne-a spus Sorin Constantinescu, menţionând: "Mai sunt cinci cazinouri deschise în Capitală şi două în afara ei - unul la Braşov şi unul la Timişoara -, din cele 17 care funcţionau acum câţiva ani în Bucureşti şi 20 în provincie. Modificarea legislaţiei, introducerea de taxe şi criza au condus la închiderea majorităţii cazinourilor".

În prezent, în Bucureşti mai sunt deschise Platinum Casino, la Radisson; Grand Casino, la Marriott; Win Casino, la Howard Johnson; Metropolis, la Novotel şi Austria Casino, la Intercontinental, acesta din urmă fiind vândut de către statul austriac proprietarilor hotelului Intercontinental, după cum ne-a spus Sorin Constantinescu.

Piaţa de videoloterie a crescut, din punct de vedere volumic, potrivit şefului AOCR, care ne-a spus că o serie de aparate de joc au trecut din piaţa ilegală în piaţa legală.

"ONJN a reuşit, prin controalele efectuate şi amenzile aplicate, să-i determine pe organizatorii de «păcănele» să se mute din zona obscură în zona albă a pieţei, ceea ce a făcut ca evaziunea fiscală să scadă foarte mult. Probabil că, în prezent, pe piaţa neagră mai sunt circa 10.000-20.000 de aparate, din 30.000-40.000 câte activau în acest sector înainte să fie înfiinţat Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc".

• Constantinescu: "Firmele care operează jocuri online în România sunt licenţiate în Malta şi Gibraltar"

Proiectul legislativ iniţiat de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care prevede că persoanele fizice vor fi scutite de taxele pe câştigurile din jocurile de tip slot machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, cazinou, club de poker şi cele de noroc online, urmând să fie instituite alte tipuri de taxe, nu a intrat încă în vigoare, fiind blocat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

În luna decembrie a anului trecut, Sorin Constantinescu ne-a declarat: "Până în 2007, se impozitau jocurile de noroc cu excepţia celor specifice cazinourilor şi «păcănelelor». După aceea, au fost introduse impozite şi pentru aceste două categorii, dar nu s-a încasat nimic pentru că nu se putea dovedi participarea la joc. Nu poţi şti câte bancnote sunt băgate în aparat şi câţi bani scoate jucătorul. Rămân taxele pe câştigurile care pot fi dovedite, cum sunt cele de tip Loto, Bingo, Jack-pot şi tombole, iar pentru celelalte, unde se doreşte eliminarea impozitării, vor fi introduse alte taxe. Prin eliminarea acestor impozite se urmăreşte să se dea drumul la jocurile online, altfel nu vine nicio firmă din afară să investească în acest segment, întrucât în nicio ţară nu se plăteşte impozit pe câştigurile de acest gen".

Domnia sa susţine că reprezentanţii ONJN "sunt foarte bine intenţionaţi", dar că, în comparaţie cu alte ţări, iniţiativa legislativă trebuie promovată şi de Ministerul Finanţelor, care "nu poate schimba taxa de 25% pe câştiguri, din cauza presei".

Domnul Constantinescu ne-a precizat: "Pe acest proiect, s-a făcut impactul bugetar şi este total pozitiv. Blocajul care are loc acum s-a mai petrecut şi când au fost introduse biletele de intrare în cazinouri, intenţionându-se, iniţial, să se renunţe la impozitul de 25%. Presa l-a întrebat pe fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu dacă scoate taxele la jocurile de noroc, iar el a răspuns că rămân şi taxele şi biletele de intrare. Acelaşi lucru se întâmplă acum, când se doreşte înlocuirea impozitului cu 25%, care oricum nu este colectat în nicio măsură, cu alte taxe. Prin această taxă doar se încurajează spălarea de bani, pentru că cei 25% se reţin la sursă şi în momentul în care cineva doreşte să spele bani vine la un manager de cazinou, îi dă o şpagă şi obţine un proces verbal că i s-au reţinut la sursă 25%, fără ca acest lucru să fie adevărat. De asemenea, statul mai pierde enorm şi din faptul că la Loterie se reţin cei 25% când se face cash-out-ul din aparat, cauză din care nimeni nu merge să joace acolo, deci statul nu poate încasa".

Noul proiect legislativ prevede, printre altele, creşterea preţului de intrare în cluburi de la 10 lei la 20 de lei, majorarea biletului de intrare în cazinouri de la 20 de lei la 50 de lei şi introducerea unei taxe speciale pentru aparatele slot machine de 400 de euro pe an.

Iniţiativa vizează şi partea de jocuri online, de unde statul ar putea încasa foarte mulţi bani. Operatorii de jocuri online care operează pe piaţa noastră au licenţe în Malta, Gibraltar etc., potrivit preşedintelui AOCR: "Bulgarii au legalizat online-ul şi colectează sume importante de bani la buget din acest domeniu. Au mers în Bulgaria aceste firme mari licenţiate în Malta, Gibraltar şi au dat milioane de euro să-şi ia licenţe. Pe piaţa noastră sunt peste 100.000 de oameni care joacă online, dar nu pot fi luate licenţe, întrucât este nevoie de o firmă de monitorizare şi raportare între operatorul de jocuri şi Ministerul Finanţelor - o aberaţie pur românească".

Domnia sa ne-a explicat că un operator de jocuri online, pentru a obţine licenţă în România, necesită un contract încheiat cu o firmă de monitorizare şi raportare, care, la noi, nu există: "Nimeni nu a fost interesat de acest lucru, pentru că se plăteşte foarte puţin. O firmă de acest gen nu este stimulată financiar pentru a putea investi în România".

Loteria Română a încheiat, în 2005, un contract de exclusivitate cu grupul de firme greceşti Lotrom -Intralot-Intracom pe jocurile online, care va expira anul viitor, potrivit domnului Constantinescu. Dacă Loteria va realiza jocuri online, grecii vor avea exclusivitate, mai precizează contractul.

Potrivit domnului Constantinescu, contractul a expirat la finalul anului trecut, fiind prelungit în fiecare lună.