Huawei - prins în centrul legislaţiei 5G

Legislaţia privind implementarea tehnologiei 5G în ţara noastră este aşteptată de întreaga industrie, dornică să-şi afle viitorul. Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului Transportului şi Comunicaţiilor până pe 17 august nu vine însă să rezolve problema infrastructurii 5G, ba dimpotrivă, potrivit unor analişti, este discriminatorie, pripită, iar criteriile de analiză şi aprobare sunt lipsite de transparenţă.

Prevederile din proiectul legislativ pun în aplicare înţelegerea parafată în memorandumul România-SUA, privind reţelele 5G, semnat în 2019, care nu-i dau şanse gigantului tehnologic Huawei să participe la implementarea tehnologiei 5G prin furnizarea de echipamente.

Deşi proiectul legislativ nu face referire directă la vreo companie anume, prevederile obligă furnizorii de echipamente pentru reţele 5G şi infrastructurile telecom de importanţă naţională să dispună de un acţionariat transparent, să declare pe propria răspundere că nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent să nu aibă un istoric de conduită corporativă neetică şi că nu se supună unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

Dacă proiectul legislativ va fi adoptat în forma iniţială gigantul tehnologic Huawei nu va reuşi să treacă de aceste criterii impuse, fiind pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii, acuzată de lipsa transparenţei şi spoinaj, şi că s-ar afla sub contorlul statului chinez, deşi nu au fost niciodate prezentate dovezi concrete care să argumenteze acuzaţiile.

De altfel, în ultimii 30 de ani, gigantul tehnologic nu a înregistrat niciun incident major de securitate la nivel global, respectând legislaţia internaţională şi cea naţională în toate ţările în care activează. A negat în permanenţă orice acuzaţie de aceste gen şi a deschis mai multe centre de cercetare şi de testare a securităţii în Europa, unde oricine poate veni şi testa tehnologia pentru a vedea în ce măsură poate fi vorba de riscuri de securitate.

Presiunea din partea SUA a reuşit, însă, să dea la o parte Huawei şi din alte state europene, care ulterior s-au confruntat cu creşteri ale preţurilor pentru implementarea tehnologiei 5G şi întârzieri. Apare întrebarea dacă ţara noastră îşi permite astfel de pierderi, având în vedere că situaţia sa economică nu se prezintă la fel de bine ca cea a statelor care au renunţat la Huawei.

Analiştii din domeniu consideră că, sub pretextul reducerii riscurilor în faţa atacurilor cibernetice, prin proiectul legislativ se impune de fapt limitarea accesului furnizorilor şi a competiţiei din piaţă. În plus, prin decizia că furnizorii de echipamente trebuie să fie autorizaţi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), conform proiectului de lege, politicul va putea interveni într-o piaţă în care deciziile se luau pe baza considerentelor economice.

Totodată, măsurile de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G anulează progresul realizat până acum de comunicaţiile mobile româneşti, după cum precizează Nicolae Oacă, doctor analist în telecomunicaţii.

Specialiştii în IT sunt de părere că este nevoie de o dezbatere publică mai largă în ceea ce priveşte infrastructura 5G, în special acum când prioritatea publică ar trebui să fie susţinerea economiei pentru a-şi reveni în urma pierderilor cauzate de pandemie.

Dacă Legea intră în vigoare în forma propusă, analiştii estimează că operatorii se vor confrunta cu pierderi directe de active şi pierderi economice indirecte de aproximativ 5,35 miliarde de euro, având în vedere că o mare parte din aceştia folosesc şi echipamente Huawei. Întreaga industrie de comunicaţii din România va suferi pierderi de aproximativ 9,35 miliarde de euro, conform unor calcule recente. Aceste pierderi vor fi transferate către consumatorii finali, umflând facturile pe care le plătesc în fiecare lună. Se estimează că tariful va creşte cu 300% faţă de actualul nivel din UE, adică de la 6 la 18 euro.

Totodată, având în vedere că ţara noastră are o piaţă sensibilă la preţ, excluderea Huawei s-ar putea resimţi mult mai tare în această privinţă decât în ţările dezvoltate din vestul Europei.