ÎNTR-UN CAZ SEMNALAT DE ZIARUL BURSA ÎNCĂ DIN 2013 Loteria Română şi Lotrom - urmărite penal

Loteria Română şi compania greacă Lotrom, care a avut o lungă colaborare cu societatea noastră de stat, sunt urmărite penal de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (PACB) pentru utilizarea fără licenţă a "păcănelelor" în perioada 2006-2014.

Procurorul Ionuţ Oprea, purtătorul de cuvânt al PACB, ne-a precizat că Parchetul a dispus, pe 26 martie, "efectuarea în continuare a urmăririi penale" faţă de Loteria Română, pentru organizarea, fără licenţă, a unor jocuri de noroc de tip slot machine, dar şi faţă de compania Lotrom, care a furnizat aparatele.

Ziarul BURSA a scris încă din primăvara anului 2013 despre acest caz, sesizând faptul că Loteria se află în afara legii.

La data respectivă, Sorin Constantinescu, consilierul directorului general al Companiei Naţionale Loteria Română în perioada 2012-2013, ne-a declarat: "Contractul despre care vorbim vizează aparatele de tipul video-lottery-terminal (VLT), a fost încheiat în 2003 şi este valabil până în decembrie 2013. Problema mare a acestui contract este faptul că grecii nu au furnizat VLT-uri, ci slot machine, fapt pentru care Loteria nu operează VLT-uri, ci slot machine, ca orice alt agent economic. Potrivit OUG 77 din 2009, dacă Loteria desfăşoară jocuri pentru care nu are monopol, trebuie să plătească taxe la fel ca orice agent economic. În 2011, a avut loc un control al Gărzii Financiare în urma căruia s-a constatat că aparatele din Loterie nu sunt VLT, ci slot machine.

Şeful Gărzii Financiare a cerut directorului Metrologiei Române să-i dea în scris că acele aparate nu sunt VLT şi a primit, ulterior, o scrisoare de la Metrologie care confirma acest lucru şi care se află şi la Consiliul Concurenţei, şi la ANAF.

Conform legislaţiei autohtone, Loteria ar fi trebuit să plătească 2.000 de euro pe an - taxa de licenţă, înmulţit cu aproape 7.000 de aparate câte deţine în prezent, egal 14 milioane de euro. În trei ani, de când a fost aprobată Ordonanţa şi până anul trecut, sunt 42 de milioane de euro, bani pe care Loteria ar fi trebuit să-i plătească drept taxă de utilizare a acelor aparate. Compania nu plăteşte aceşti bani, pentru că operează în ilegalitate, neavând aparatele înregistrate ca fiind slot machine.

Tot potrivit legii române, dacă operezi aparate fără licenţe se confiscă sumele încasate. Aici vorbim de 300 de milioane de euro - bani încasaţi de Loterie în ultimii trei ani, care ar trebui confiscaţi şi nu daţi grecilor, pentru că nu şi-au respectat contractul încheiat. Acesta prevedea ca ei să aducă aparate VLT - nişte terminale fără hard, unde jocurile provin de la un server, iar ei au adus slot machine, care sunt aparate normale, operate de orice agent economic de profil, ce trebuie să plătească taxe. Dacă aveam VLT, Loteria era scutită de la plata taxelor, întrucât, conform legii jocurilor de noroc din ţara noastră, pe produsele pe care are monopol - loz în plic, 6/49, VLT - Loteria nu plăteşte taxe".

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a Capitalei subliniază că în acest dosar statul ar fi fost prejudiciat cu peste 100 de milioane de euro şi confirmă informaţiile din articolul BURSA de acum doi ani, precizând că Loteria Română a desfăşurat, fără licenţă şi autorizaţii, activităţi de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dispoziţia companiei de Lotrom.

"În cauză, s-a luat măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor bancare ale persoanelor cercetate. Cu privire la numele/identitatea altor persoane cercetate, faptele şi infracţiunile reţinute în sarcina acestora şi probele administrate, menţionăm că în momentul de faţă acestea nu pot fi făcute publice întrucât ar fi de natură să afecteze mersul anchetei penale", au spus procurorii PACB, citaţi de Mediafax.

Reprezentanţii biroului de presă din cadrul Loteriei îi contrazic pe procurori, în răspunsul transmis, ieri, la solicitarea BURSA, precizând: "Referitor la solicitarea dvs. transmisă prin e-mail în data de 08.04.2015, vă comunicăm că C.N. «Loteria Română» SA nu are conturile blocate".

Ieri, Sorin Constantinescu ne-a spus că acest caz este cunoscut de Ministerul Finanţelor Publice încă din anul 2010, când ministerul a fost sesizat de Garda Financiară că Loteria Română operează fără licenţă maşini de tip slot-machine. "Dosarul a fost muşamalizat, iar acum cineva doreşte să-l finalizeze ca să bage Loteria în faliment", consideră domnia sa, adăugând: "Prejudiciul este însemnat. Sunt circa 6.200 de aparate care au funcţionat fără licenţă. Dacă facem un calcul general, luând în considerare doar perioada de după 2009, când au fost aprobate unele reglementări în domeniu, până în 2013, când a expirat contractul cu grecii, compania ar fi trebuit să plătească în jur de 50 de milioane de euro taxă de licenţă (numărul aparatelor înmulţit cu taxa anuală de licenţă de 2.000 de euro). La cele 50 de milioane de euro se mai adaugă şi încasările, care înseamnă alte aproximativ 50 de milioane de euro. În mod legal, suma cu care statul a fost prejudiciat ar trebui confiscată. Dar Loteria nu are de unde să dea aceşti bani, ceea ce înseamnă că dacă acest dosar va ajunge la final, Loteria va intra în faliment".

Dan Ghiţă, directorul general al Loteriei Române în perioada 2012-2013, ne-a spus, ieri, că aparatele au fost implementate treptat, taxa de licenţă având cuantumuri diferite din 2003 şi până în 2009. "Au mai fost şi alte taxe, plus impozitul pe profit de 16%, taxa de 25% pe valoarea premiilor jucătorilor (dacă acest impozit nu a fost calculat corect), biletele de acces în locaţii etc", ne-a mai spus domnia sa.

Domnul Ghiţă subliniază că partenerul ar trebui tras la răspundere, respectiv firma Lotrom, "care a încheiat un contract cu Loteria, aceasta din urmă neavând experţi care să evalueze aparatele. Statul român ar trebui să se îndrepte către Loterie, iar Loteria către partenerul grec".

În urmă cu doi ani, Sorin Constantinescu ne-a precizat că respectivul contract a fost încheiat pe sume foarte mari, adăugând: "În mod normal, când închei un contract de colaborare în care un agent economic vine cu spaţiul şi unul cu aparatele, se împarte profitul, iar aparatul rămâne celui care îl are în proprietate. Grecii i-au obligat pe cei de la Loterie să plătească integral aparatele şi să le mai dea şi 80% din profit. E ca şi cum eu aş vinde un apartament, după care l-aş ţine pe cumpărător în chirie, deşi este proprietar".

Domnul Constantinescu ne-a explicat că, în cazul în care contractul ar fi fost reziliat, statul ar fi trebuit să plătească 40 de milioane de euro, potrivit unei clauze contractuale.

"Grecii au încercat tot felul de tertipuri să prelungească contractul. Le-am solicitat ca măcar să schimbe echipamentele, să aducă aparate care produc mult, şi ne-au şantajat, spunându-ne că fac acest lucru doar dacă mai prelungim zece ani contractele", ne-a mai precizat Sorin Constantinescu.

Pe lângă contractul pe "păcănele", Loteria a mai încheiat cu grupul de firme Lotrom-Intralot-Intracom şi alte contracte considerate păguboase - unul pe 6/49, unul pe pariuri şi unul pe online, acesta din urmă fiind semnat în 2005 şi expirând în 2015 (cu toate că Loteria nu a avut niciodată activitate pe partea online).

"Au luat grecii până acum din România peste un miliard de euro", a conchis, în aprilie 2013, Sorin Constantinescu.

Curtea de Conturi preciza, în raportul pe 2010, că Loteria Română a încheiat o serie de contracte păguboase cu mai multe firme.

Sorin Constantinescu susţine că autorităţile nu au dorit aducerea pe profit a Loteriei Române, "toţi miniştrii de finanţe fiind de rea credinţă şi având interese directe".

Domnia sa a completat: "Cât am stat noi la Loterie nu am fost primiţi nici măcar cinci minute de ministrul de finanţe, am trimis zeci de scrisori că suntem în dezastru, că avem planuri, că CA şi AGA nu ne lasă, nu am primit niciodată niciun răspuns. Am făcut un calcul pentru rezilierea contractului cu grecii. Ne costa 40 de milioane de euro, dar recuperam banii în şase luni. Le-am spus şi asta şi nimic. E clar că la mijloc sunt interesele unor persoane".

Dan Ghiţă ne confirmă aceste informaţii: "Directorul general era ca un paznic care, fără CA şi AGA, nu putea face nimic, iar cele două entităţi nu au fost niciodată de acord cu planurile noastre. De aceea am şi plecat de la conducerea Loteriei".

Domnia sa a condus compania de stat în perioada 2012-2013.