LIVIU STOLERU, CEMACON: "Legea dării în plată e o ameninţare, dar nu ne pune probleme"

Legea dării în plată reprezintă o ameninţare la tendinţa de creştere a cererii de locuinţe şi, implicit, de materiale de zidărie, consideră reprezentanţii producătorului de cărămizi Cemacon, care însă nu se tem de acest efect.

"Legea dării în plată este o ameninţare, dar noi ne bazăm în continuare pe faptul că această lege va afecta un anumit segment de consumatori, iar noi ne vom concentra pe celălalt segment de consumatori care nu are o problemă să se finanţeze în continuare sau unde sursele de finanţare sunt deja securizate", ne-a spus, ieri, Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon.

Potrivit domniei sale, dezvoltarea companiei nu a luat în considerare direcţia pieţei. Domnul Stoleru a adăugat: "Cred că la darea în plată se vor găsi soluţii. Se va ajunge la un compromis între bănci şi cei care accesează creditele. Până la urmă, se vor debloca lucrurile din această perspectivă. Considerăm că în piaţă există bani care nu sunt la bănci, care s-au acumulat la persoane fizice şi la dezvoltatori mai mici sau mai mari. Lucrul acesta se vede. De exemplu, piaţa Clujului, din Timişoara, din Bucureşti sunt într-o explozie de dezvoltare imobiliară care este concentrată în special pe zona rezidenţială.

Cu toate că este anunţată această lege a dării în plată, se construieşte într-un ritm care, cel puţin la Cluj, este mai mare decât în 2008. Nu am nici o temere că va exista o diminuare semnificativă care să pună probleme pieţei". În opinia sa, vor pierde acei jucători care s-au orientat către low-cost.

"Din fericie, în România există încă o nevoie naturală de creştere a capacităţii rezidenţiale", a mai declarat Liviu Stoleru.

Acesta a prezentat, ieri, evoluţia companiei în ultimii cinci ani, spunând că a făcut o trecere de la o insolvenţă iminentă la o afacere profitabilă, în urma restructurării datoriei către BCR.

În 2010, Cemacon avea o datorie de 26,2 milioane de euro plus dobânzi şi penalităţi de 6,7 milioane de euro, potrivit lui Daniel Şologan, director financiar al companiei. Conform acestuia, după restructurare, compania a rămas cu un credit de 13 milioane de euro plătibil în 10 ani, iar un credit de 5 milioane de euro a fost transferat către Cemacon Real Estate, unde s-a mutat un set de active neproductive".

Dacă banca nu se îndestulează de la Cemacon Real Estate, se poate îndrepta către Cemacon în limita a 3 milioane de euro, a mai precizat domnul Şologan, conform căruia o sumă de 2 milioane de euro, reprezentând dobânzi şi penalităţi acumulate, a fost ştearsă din datorie.

"Prin restructurare s-a ajuns la o datorie sustenabilă", a precizat directorul financiar.

Suma de 12 milioane de euro din datoria societăţii faţă de BCR a fost cesionată la data de 20 decembrie 2013, împreună cu toate drepturile aferente, către Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief U.A. (BOF). Ulterior, fondul şi-a convertit în titluri creanţa de 12 milioane de euro, intrând în acţionariatul "Cemacon", cu un pachet de 27,9%.

Tranzacţia a fost una care a făcut valuri în piaţă, iar unele surse spun că este în atenţia procurorilor.

Referitor la acest lucru, Liviu Stoleru ne-a spus: "Nu avem această informaţie. Din punctul nostru de vedere, tranzacţia a fost de o transparenţă totală, a fost corectă din toate punctele de vedere. Poate să se uite oricine asupra orice".

Domnia sa a precizat că, în ultimii cinci ani, societatea

a trecut de la o fabrică veche la una care operează cu cele mai noi tehnologii, ajungând pe locul al doilea în piaţă, de pe locul şapte, în 2010.

Conform directorului general al Cemacon, pe piaţa de cărămizi sunt nouă jucători. Domnia sa a spus: "Vârful pieţei a fost în 2008 din punct de vedere al consumului şi al valorii. De atunci, evoluţia a fost în scădere, de la 185 milioane de euro, în 2010, la 78 milioane de euro, în 2015, în condiţiile în care preţul produselor a scăzut cu 65%". Conform domniei sale, cota de piaţă a Cemacon a ajuns la 18%.

"Începând din 2014, gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 100%, de la 34% în 2011", a percizat domnul Stoleru.

Daniel Şologan a explicat: "În 2010, poziţia financiară a companiei era negativă, aveam sume mari de creanţe nerecuperate, datorii foarte mari, o datorie de un milion de euro depăşită la ANAF, o datorie de 26 milioane de euro la bancă, de cinci ori mai mare decât cifra de afaceri. Vânzările companiei erau în scădere puternică, iar pierderile companiei erau importante. Fabrica de la Recea nu era finalizată şi bugetul era deja depăşit".

Potrivit reprezentanţilor companiei, în 2011-2012 a început procesul de stabilizare, care a fost urmat de unul de dezvoltare.

"În 2010 am cvadruplat capacitatea de producţie (n.r. prin deschiderea unei noi fabrici la Recea), în condiţiile în care pe piaţă nu mai era nevoie de nici o cărămidă în plus", a precizat Liviu Stoleru, care relatează: "A trebuit să dezvoltăm reţeaua de distribuţie, să schimbăm strategiile comerciale, să capitalizăm firma, să tranformăm stocurile în bani, să motivăm plata produselor în avans".

Domnul Stoleru preciează că societatea a dezvoltat o reţea proprie de depozite şi o reţea de vânzări pentru zona rurală.

Domnia sa a spus: "Am dezvoltat canale noi de vanzare şi am intrdus în portofoliu produse noi.

Am dezvoltat o reţea proprie de depozite, prin care noi vindeam direct către piaţă, ceea ce în industrie nu s-a mai practicat, pentru că este o metodă scumpă. Noi am ales-o pentru un termen limitat de un an de zile, ca să penetrăm, de exemplu, piaţa Banatului, unde nu eram acceptaţi. Într-un an de zile, distribuitorii au ajuns să vină la noi şi să ne ceară contracte. Am închis centrele de distribuţie proprii după un an.

A doua măsură comercială neconvenţională pentru industrie a fost dezvoltarea segmentului de vânzări rurale. Piaţa rurală reprezintă 50% din consumul de materiale de construcţii.

Noi am ales să dezvoltăm o echipă de vânzări dedicată segmentului rural. Acestea au fost două dintre măsurile care ne-au ajutat să creştem".

În anul 2015, compania a dezvoltat vânzările prin adăugarea de produse complementare (buiandrugi şi coşuri de fum), potrivit reprezentanţilor companiei. În anul 2016 compania îşi propune să consolideze vânzarea de mărfuri, permiţînd astfel creşterea cifrei de afaceri, chiar dacă a fost atinsă capacitatea maximă de producţie, conform societăţii.

Aceştia au precizat că rezultatul net de 9,09 milioane de lei din 2015 a fost influenţat semnificativ de venituri şi cheltuieli aferente restructurării: "Eliminând din calcul rezultatul restructurării, Cemacon a obţinut un profit de 0,68 milioane de lei, faţă de rezultatul anului precedent de -0,69 milioane de lei".

Pentru acest an, producătorul de cărămizi îşi propune să obţină un profit net de 0,3 milioane de lei.

Cifra de afaceri a companiei a fost de 67,9 milioane de lei în 2015, cu 24% mai mare decât în 2014, iar pentru 2016 sunt bugetate afaceri de 76,92 milioane de lei.

Daniel Şologan explică această estimare: "Sunt o serie de evenimente unice şi nişte preţuri care au crescut la câteva materii prime importante pentru noi". Domnia sa a mai precizat "Evenimentele respective ţin de natura provizioanelor, de certificatele verzi. Anul trecut de exemplu aveam nişte certificate verzi în excedent, anul acesta nu le mai avem".

Compania estimează că piaţa va avea o creştere de 10% în acest an. Potrivit Cemacon, asistăm la o revigorare a pieţei, care, încă din 2015, a reuşit să depăşească valoric nivelul din 2009. Sectorul rezidenţial rămâne principalul motor al creşterii, în strânsă legătură însă cu accesul la finanţare şi condiţiile derulării programului de creditare «Prima Casă».