Lulache: "Construcţia Unităţilor 3 şi 4 are nevoie de o schemă de sprijin"

Industria mondială a producţiei de energie nuclearo-electrică a intrat într-o nouă eră după incidentul nefericit din Fukushima - Japonia. Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat, ieri, că adâncirea crizei şi problemele de competitivitate au readus în atenţie noile investiţii în centrale nucleare. Numai că, dacă înainte de criză era posibilă o finanţare clasică a unor centrale nucleare noi, acum acest tip de investiţii are nevoie de scheme suport (n.r. ajutoare date ori de stat, ori de consumatori).

Doamna Lulache a explicat: "Probabil că recunoaşterea de către România a energiei nucleare ca fiind curată va aduce în atenţie şi stabilirea unor scheme de sprijin pentru construcţia de unităţi noi. Nu putem face Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă fără astfel de scheme de sprijin, similare cu cele de la energia regenerabilă".

Oficialul Nuclearelectrica a dat ca exemplu schema aleasă de Anglia pentru o nouă centrală, respectiv contractele pentru diferenţe: "Acest tip de contracte se fac pe termen lung pentru ca investitorii să aibă o garanţie a pieţei de desfacere şi a unui anumit interval de preţ. Când preţul este prea mic, diferenţa faţă de nivelul agreat este achitată de stat, iar când preţul este prea mare - statul primeşte bani de la investitori. Investiţiile în noile unităţi nucleare sunt extrem de costisitoare şi sunt recuperate într-un interval de timp foarte lung. În contextul crizei, investitorii nu pot fi atraşi în proiect decât prin scheme suport".

Daniela Lulache a mai spus că pentru Unităţile 3 şi 4 este nevoie de un mix de finanţare, nu numai de scheme suport, respectiv prin obligaţiuni şi credite bancare. Băncile au nevoie, de la faza de proiect, de contracte pe termen lung pentru vânzarea energiei. Ori astfel de contracte nu sunt permise de legislaţia din ţara noastră, iar doamna Lulache apreciază că legea trebuie modificată pentru a impulsiona proiectul celor două reactoare.

Ieri, la un eveniment pe tema energiei nucleare, Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a spus că statele europene trebuie să aleagă felul în care îşi reduc emisiile de dioxid de carbon.

Domnia sa a subliniat: "România şi Marea Britanie au aproximativ acelaşi mix energetic. Ne uităm la explorările offshore, la gazele de şist şi suntem consumatori de energie nucleară. Cred că o ţară trebuie să demonstreze că politicile sale energetice sunt sustenabile pentru schimbările climatice, din acest motiv noi avem un minister al Energiei şi Schimbărilor Climatice".

Strategia energetică a ţării noastre prevede construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă ca fiind necesară după 2020 pentru a avea un preţ sustenabil pe termen lung pentru consumatori. Cele două unităţi vin şi ca soluţie pentru înlocuirea unor centrale pe cărbune, ineficiente, poluante şi cu durata de viaţă depăşită.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a reiterat faptul că, aşa cum arată datele din prezent, UE nu-şi va atinge ţintele de 20% pentru energia regenerabilă, eficienţă energetică şi reducerea emisiilor poluante până în 2020. În cazul ţării noastre, domnul Iancu susţine că "nu se poate" să avem un mix energetic sustenabil pe termen lung fără noile centrale nucleare şi fără hidrocentrala Tarniţa, mai ales că vom fi legaţi de vestul Europei de o interconexiune subacvatică Constanţa - Rotterdam.

Elena Popescu, director în cadrul Departamentului pentru Energie, a spus că statul susţine energia nucleară ca soluţie pentru un preţ suportabil, pe termen lung, pentru consumatori. Domnia sa a subliniat că cea mai dificilă problemă este finanţarea şi că trebuie identificate schemele de sprijin potrivite pentru costisitoarele investiţii.

Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă au fost evaluate la circa 6,5 miliarde de euro. Statul a fost "părăsit" de investitorii privaţi selectaţi în proiect din cauza inconsecvenţei în implementarea lui.