MIRCEA TUDOR, MB TELECOM: "Suntem pregătiţi să răspundem nevoilor de securitate naţională, în eventuale situaţii de criză"

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia ţării noastre din punctul de vedere al securităţii aviaţiei civile şi militare?

Mircea Tudor: Din păcate, România nu este foarte activă instituţional în domeniul securităţii aviaţiei civile şi cu atât mai puţin a celei militare, deşi un român a deţinut preşedinţia ECAC până de curând, iar noi am dezvoltat în o tehnologie unică la nivel mondial pentru scanarea avioanelor civile şi militare.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele ameninţări la adresa securităţii aviaţiei naţionale?

Mircea Tudor: Ameninţările sunt mai degrabă generale, globale, decât naţionale, în contextul în care aviaţia civilă şi, în special, aviaţia generală (privată) a devenit principalul vector în transporturile ilegale de droguri, explozivi, bombe murdare, armament sofisticat şi sume de bani lichizi, ca plăţi pentru tranzacţiile ilegale. Fără îndoială, România nu face excepţie de la acest flagel, doar că, deocamdată, gradul de conştientizare a ameninţărilor care vin pe această cale pare să fie încă incipient.

Reporter: După lansarea Roboscan Aeria, ce alte produse pregătiţi pentru securitatea aviaţiei civile şi militare?

Mircea Tudor: În prezent, realizăm o promovare agresivă la nivel mondial a soluţiei unice pentru radiografierea avioanelor civile, care are un ecou foarte pozitiv şi încurajator, în ciuda noutăţii tehnologice absolute. Clienţii potenţiali sunt puşi în faţa unei rezolvări surprinzătoare, aproape incredibilă, a unei vulnerabilităţi sistemice în aviaţia civilă. Când vorbesc de o vulnerabilitate sistemică mă refer la faptul că toate avioanele au nenumărate spaţii goale constructive, inaccesibile autorităţilor de control şi care sunt folosite intensiv în contrabandă şi transporturi ilegale.

De asemenea, vom lansa în vară seria zero a scanerului dedicat aeronavelor militare, care, spre deosebire de cel pentru avioane civile, nu mai "caută" obiecte ascunse în cavităţile tehnice ale avionului, ci face o evaluare foarte rapidă, în doar câteva minute, a integrităţii tehnice a aeronavei, elicopter sau avion, după misiuni de luptă, pentru a descoperi eventuale gloanţe, proiectile, corpuri străine etc. care au penetrat corpul aeronavei. O astfel de tehnologie reduce cu săptămâni bune timpul de imobilizare a aeronavei la sol pentru service, disponibilitatea crescută a aparatelor de zbor fiind un criteriu tactic care poate face diferenţa la un moment dat. Avem şi alte proiecte orientate către securitatea aviaţiei, care ar putea deveni subiect global în viitorul apropiat, dar este încă prea devreme să vorbim despre ele.

Reporter: Câte scanere de avioane aveţi plasate în aeroporturile internaţionale în acest moment şi care este valoarea lor cumulată?

Mircea Tudor: Am lansat campania de promovare pentru scanerele de avioane la sfârşitul anului trecut şi o continuăm în 2015. În domeniul sistemelor complexe de securitate, perioda de maturizare a proiectelor este de 12 - 30 de luni, timp necesar pentru evaluarea şi înţelegerea tehnologiei, adoptarea unei astfel de tehnologii prin generarea unor proiecte de achiziţie, efectuarea studiilor de fezabilitate, identificarea resurselor de finanţare, derularea procedurilor de achiziţie în paralel cu adoptarea unor proceduri de utilizare şi tot aşa. În acest context, estimăm că primele vânzări vor fi realizate spre sfârşitul anului în curs. Este adevărat că instabilitatea din ce în ce mai accentuată pe plan mondial, focarele de conflict din ce în ce mai multe şi mai intense, pot aduce accelerări conjuncturale, mai ales pentru scanerul de avioane militare. De aceea, am hotărât să demarăm producţia primului astfel de scaner în întâmpinarea unei comenzi, de altfel previzibilă în raport cu dialogurile pe care le avem cu potenţiali clienţi. Avem în schimb o listă de referinţe internaţionale pentru scanerele de containere şi camioane, pe care le producem de 14 ani.

Reporter: Ce proiecte de securizare a frontierelor aveţi în derulare şi care sunt planurile pentru 2015 în acest sens? Care este valoarea acestor proiecte?

Mircea Tudor: În ceea ce priveşte proiectele de securizare a frontierelor, avem mândria de a fi contribuit în mod decisiv la securizarea frontierei estice a Uniunii Europene administrată de România, într-un proiect paralel şi independent faţă de mult discutatul proiect EADS. Proiectul multianual implementat de noi şi operat de Vama Română a făcut obiectul evaluării din partea a numeroase comisii de experţi europeni şi a fost considerat, fără excepţie, ca fiind foarte performant, constituind un fel de "obiectiv turistic" pentru autorităţile altor state, care vin în ţară să se intereseze la faţa locului de configuraţia şi performanţele sistemului. În ansamblul său, proiectul a costat în jur de 50 de milioane de euro, adică de peste 15 ori mai puţin decât cel EADS şi contribuie în mod decisiv la securizarea frontierelor Nord, Est şi Sud-Est a României, şi implicit a Uniunii Europene. Avem în continuare obiectivul să modernizăm componentele instalate iniţial, în perioada de preaderare la UE, şi să menţinem în stare de operabilitate sistemul în ansamblul său, ca o condiţie, obligaţie şi responsabilitate asumată de România faţă de partenerii vest-europeni. În prezent, am ieşit pe piaţa internaţională cu conceptul şi soluţiile noastre pentru sisteme larg integrate de securizare a frontierelor. Suntem în dialoguri cu autorităţile din câteva zone fierbinţi din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi de pe continentele americane, pentru implementarea unor sisteme complexe de securitate la frontierele terestre, porturi şi aeroporturi, dar confidenţialitatea unor astfel de proiecte, în faza lor incipientă, ne obligă să nu divulgăm detalii despre ele.

Reporter: Ce capacitate de producţie va avea fabrica de scanere pentru avioane din Elveţia şi care va fi valoarea totală a investiţiei?

Mircea Tudor: Dezvoltăm, în prezent, în parteneriat cu autorităţile elveţiene, o investiţie de peste 45 de milioane de franci elveţieni pentru construcţia unei capacităţi de producţie, în principal pentru scanerele de avioane, prevăzută să fie finalizată la sfârşitul acestui an şi care, în termen de cinci ani, va atinge o capacitate de 75 de scanere pe an. Proiectul este unic în peisajul economic şi tehnologic elveţian, atât prin specificul producţiei, cât şi prin faptul că vom construi acolo prima clădire certificată "BREAAM", la cel mai înalt şi mai riguros sistem de certificare a clădirilor din lume. Faptul că, în prezent, există numai 10 astfel de clădiri în Europa şi niciuna în Elveţia, este o măsură a gradului de noutate, complexitate de soluţii şi dificultate de a atinge un astfel de nivel.

Reporter: Când veţi deschide o astfel de unitate de producţie şi în ţară?

Mircea Tudor: Avem o capacitate de producţie şi în ţară, respectiv la Otopeni, care funcţionează în singura construcţie de dimensiuni mari, pasivă energetic, din România, concept pe care l-am dezvoltat "in house", cu specialiştii Centrului de Cercetare Aplicativă Interdisciplinară. Acest centru, pe care l-am înfiinţat cu câţiva ani în urmă, s-a înscris foarte repede în reţeaua de cercetare pan-europeană, şi are şansa chiar să intre într-un proiect de cercetare transatlantic.

Reporter: Ce planuri aveţi privind fabrica locală de scanere pentru containere şi camioane, respectiv componentele pentru scanerele de avioane?

Mircea Tudor: Sigur că vom continua să producem în România scanere pentru containere şi camioane şi componente pentru fabrica din Elveţia. Dezvoltăm în prezent trei modele noi de scanere cu aplicabilitate punctuală, respectiv un scaner pentru radiografierea în mers a autoturismelor şi microbuzelor cu pasageri în ele, o soluţie optimizată ca performanţe şi cost de operare dedicată porturilor maritime şi un scaner mobil cu tehnologie LINAC (accelerator linear), cu parametri de penetrare superiori faţă de modelele actuale, ca să răspundem necesităţilor de scanare a containerelor şi camioanelor încărcate cu mărfuri de densitate mare. Această paletă diversificată de soluţii de scanare presupune un efort de cercetare-dezvoltare foarte susţinut şi foarte costisitor, pe care ni l-am asumat pentru a putea penetra piaţa mondială de pe poziţia de «outsider», fiind încă o firmă mică dintr-o ţară mică, fără tradiţie în domeniul tehnologiilor de scanare, ştiut fiind că piaţa globală de securitate este o piaţă de lobby, care poate fi penetrată numai cu produse cu adevărat performante şi total diferenţiate faţă de cele oferite de concurenţii tradiţionali.

Reporter: Care sunt costurile de achiziţie ale unui scaner pentru avioane?

Mircea Tudor: Scanerele de avioane au costuri de vânzare între 3 şi 6 milioane de euro, în funcţie de varianta civilă sau militară, de mărimea avioanelor pe care urmează să le scaneze, de opţiunile funcţionale şi de integrare solicitate de clienţi şi în funcţie de pachetul de mentenanţă şi suport tehnic solicitat. Deşi, aparent, pare un preţ mare comparativ cu costul avioanelor şi mai ales, considerând că aceste scanere răspund, în sfârşit, cu o soluţie faţă de o vulnerabilitate sistemică în securitatea aviaţiei, preţul devine dintr-o dată rezonabil. Există un interes din ce în ce mai pronunţat din partea unor VIP-uri, proprietari de avioane, care doresc să îşi scaneze propriile aparate de fiecare dată când doresc să zboare, pentru a se feri de eventuale obiecte de compromitere sau ameninţare plasate subversiv la bord, sau în cavităţile tehnice ale avionului. Aceasta este o evoluţie de piaţă pe care nu am luat-o iniţial în considerare, dar care a venit în întâmpinarea noastră.

Reporter: Cum caracterizaţi lipsa de reacţie a statului în sprijinirea IMM-urilor inovative şi creative?

Mircea Tudor: Dacă statul ar avea numai problema asta, ar fi încă bine, dar statul este lipsit de reacţie la multe alte şanse pe care România le ratează, din lipsa unor strategii sectoriale ţintite, cu potenţial mare de a genera valoare adăugată considerabilă în timp scurt. Ceea ce mă surprinde este "inventivitatea şi creativitatea" statului de a imagina diferite taxe şi impozite, precum "taxa pe stâlp", de 15 ori mai mare decât în Elveţia, sau apatia totală în faţa unor oportunităţi pe care ar trebui să le susţină fără rezerve. Aş putea să scriu o carte despre sistemul de stimulare a inovaţiei în Elveţia şi nu întâmplător am ajuns la decizia să implantăm o fabrică ultramodernă acolo, deşi mi-aş fi dorit să o construiesc aici.

Reporter: Care este strategia de dezvoltare a MB Telecom pe termen mediu şi lung?

Mircea Tudor: Nu este vorba de o singură strategie, ci de un complex de strategii, care vizează imaginea publică într-o piaţă globală foarte pretenţioasă la "pedigri", atunci când este vorba de tehnologii avansate de securitate. Aici, evident, ieşirea în piaţă cu eticheta "Swiss Made" este o decizie strategică pe termen lung. De asemenea, am în vedere strategii de diversificare a produselor şi tehnologiilor oferite, de asigurare a unui grad mare de integrabilitate a produselor ca facilitate standard, noi fiind deja deschizători de drumuri în această privinţă chiar şi pentru concurenţii noştri giganţi şi, nu în ultimul rând, o preocupare permanentă de a profita de dinamica tipică entităţilor de tip IMM, mult mai mobile faţă de structurile organizaţionale mari şi inerţiale, aşa cum sunt toţi concurenţii noştri.

Reporter: Ce cifră de afaceri şi ce profit aţi avut în 2014? Care sunt estimările dumneavoastră pentru anul curent?

Mircea Tudor: 2013 şi 2014 au fost ani de criză acută, cu scăderi semnificative de cifre faţă de anii anteriori, determinate de conjunctura economică europeană, de lipsa unor proiecte majore de securizare a frontierei pe piaţa internă, puternic contractată la rândul ei, conjunctură în care am investit masiv în cercetare-dezvoltare, pentru lansarea de produse noi, precum scanerul pentru avioane. Glumind uşor, aş spune că este o performanţă că nu am murit după o boală atât de lungă. Închidem 2014 cu aproximativ 30 de milioane de lei cifra de afaceri şi profit de câteva sute de mii de lei, dar avem premize să convertim eforturile din această perioadă în cifre şi profituri viitoare, odată cu finalizarea investiţiei din Elveţia şi ajungerea la maturitate a proiectelor potenţiale pe care le promovăm în prezent.

Reporter: Care este bugetul de investiţii pentru 2015?

Mircea Tudor: Continuăm politica de investiţii masive atât în dezvoltare, cât mai ales în cercetare, pe care o consider ca fiind singura cale de a străpunge piaţa internaţională. Pot spune că investesc în cercetare-dezvoltare peste 95 % din profituri, ca măsură anticriză, şi investesc peste 20 de milioane de lei, atraşi din diverse surse de finanţare, bancare şi nonbancare, pentru a asigura o stabilitate pe termen lung a iniţiativelor mele.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei pe care activaţi, în contextul tensiunilor geopolitice?

Mircea Tudor: Sigur că nu ne bucură tensiunile geopolitice din vecinătatea noastră, aşa cum nu ne bucură astfel de tensiuni oriunde ar apărea în lume, dar suntem pregătiţi să răspundem nevoilor reale de tehnologii de securitate cu soluţii la eventuale situaţii de criză, care să asigurare securitatea naţională, încercând în paralel să fim şi un furnizor de securitate şi pe alte meridiane, unde există conflicte active. Mă grăbesc să completez acest răspuns, pentru a-i tempera pe aceia care vor considera răspunsul meu uşor ipocrit, că piaţa pe care o avem în vedere nu este aceea conjuncturală, generată de tensiuni geopolitice, ci aceea principală şi stabilă, determinată de nevoile de securitate sistemică, de implementarea unei noi filozofii şi a unor noi proceduri în securitatea aviatică, a căror origine este la noi, în România. Ne vom fi atins acest obiectiv când soluţiile propuse de noi, acum, vor deveni obligatorii prin reglementare internaţională, într-un viitor previzibil.

Reporter: Mulţumesc!