O PIAŢĂ DE 4 HECTOLITRI Băuturile fermentate, concurenţă neloială pentru vin

• Unele vinuri care, potrivit etichetei, provin din podgoriile noastre, sunt, de fapt, vinuri vărsate aduse din alte ţări, conform ONIV

Producerea şi comercializarea de băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul alterează tot mai mult cererea de vin, din ţara noastră, ne-a spus Emil Dumitru, consilier juridic în cadrul Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Domnia sa ne-a subliniat că această concurenţă neloială pe care băuturile fermentate o fac vinului este principala problemă cu care se confruntă piaţa de vin din ţara noastră: "Autorităţile ar trebui să înţeleagă că vinul, în primul rând, este un ambasador al României, iar Ministerul Agriculturii încă nu a luat nicio măsură împotriva băuturilor fermentate care fac concurenţă neloială vinului. Dacă vrem să consolidăm acest sector, nu trebuie să-i creăm niciun fel de avantaj, dar trebuie să-i creăm un mediu concurenţial corect. Ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România nu se mai întâmplă în alte state", a conchis reprezentantul ONIV.

Domnia sa ne-a explicat că preţul vinului se menţine scăzut, întrucât băuturile fermentate sunt vândute la pet de doi litri, cu câţiva lei: "Ele sunt cumpărate pe post de vin, în special în mediul rural, deoarece consumatorul nu este educat. Sectorul nu se va dezvolta cum trebuie, dacă nu vom rezolva această problemă care trenează deja de doi ani de zile".

Emil Dumitru este de părere că soluţionarea principalei probleme cu care se confruntă piaţa vinului depinde de "voinţa politică": "Producătorii de vin fac anual investiţii enorme, au credite la bănci, îşi plătesc datoriile la stat pentru că altfel nu au cum să intre în antrepozitul fis-cal şi au parte de o astfel de concurenţă neloială".

Domnia sa susţine că, pe piaţa noas-tră, sunt comercializaţi circa patru milioane de hectolitri de astfel de băuturi, în fiecare an. De asemenea, potrivit reprezentantului ONIV, "pe etichetă nu este menţionată compoziţia fizico-chimică. În lume, nomenclatura combinată presupune zece tipuri de băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul. Printre acestea se regăsesc cidrul de mere, cidrul de pere, hidromelul (cu miere de albine), sake (băutura din orez specifică japonezilor), maltonul, băutura din palmier etc. La noi, băutura fermentată se face pe baza unui standard de firmă, elaborat de însuşi societatea producătoare şi garantată tot de ea. Aceasta stabileşte compoziţia în baza Ordonanţei 42 cu acordarea licenţei şi Ordinului 357. Dacă producătorul nu respectă legislaţia, plăteşte doar o amendă contravenţională. Până acum, au fost elaborate trei ordine de ministru care propuneau stabilirea unei minime transabilităţi (n.r. caracteristica unui sistem de asigurare a calităţii de a permite regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unei entităţi - produs, proces sau serviciu - prin identificări înregistrate) în ceea ce priveşte producerea acestor tipuri de băuturi şi toate trei au fost anulate la Curtea de Apel Ploieşti".

Emil Dumitru ne-a mai specificat că, o altă problemă a sectorului este introducerea pe piaţa autohtonă, prin comerţul comunitar, a vinurilor vărsate, care, ulterior, îşi pierd identitatea şi sunt îmbuteliate în România, sub denumirea de vinuri cu Denumire de Origine Controlată (DOC) fabricate de producători de la noi din ţară.