PE FONDUL UNEI ESTIMĂRI OPTIMISTE PRIVIND PRODUCŢIA DIN ACEST AN Brise Group: "Exporturile de rapiţă vor creşte şi vor pune presiune pe preţ"

Cantitatea de rapiţă recoltată anul acesta va fi mai mare decât cea din 2013 şi va stimula exporturile, fapt ce va conduce şi la o presiune pe preţul de comercializare, ne-a declarat Angelo Nicolae, directorul general al Brise Group, companie cu capital 100% românesc, clasată în top 10 traderi de cereale de la noi din ţară. "Atunci când volumele de rapiţă recoltate sunt mici, acestea sunt achiziţionate pe plan intern. Dacă acestea cresc, o bună parte merge spre export", ne-a spus reprezentantul Brise Group. Domnia sa estimează că suprafaţa însămânţată cu rapiţă în sezonul 2013-2014 va ajunge la circa 430.000 de hectare, cu 60% mai mult decât cea cultivată în sezonul anterior.

"Mărimea suprafeţelor cultivate alături de o creştere a randamentului la hectar (n.r.-producţia medie) de 10% ar însemna o recoltă de rapiţă cu 75% mai mare anul acesta, comparativ cu anul trecut", a calculat Angelo Nicoale.

Gheorghe Hedeşan, preşedintele executiv al Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor (AMSEM), susţine că evoluţia suprafeţelor cultivate cu rapiţă este incertă, deşi există cerere şi interes pentru extinderea acestora din partea fermierilor. "Ne aşteptăm ca suprafaţa să crească în toamna anului în curs, însă acest lucru depinde şi de extinderea posiblităţii tratării seminţelor cu produse din categoria neonicotinoidelor", ne-a spus domnia sa.

În ţara noastră, suprafaţa însămânţată cu rapiţă în toamna anului trecut se ridică la 383.551 de hectare, iar cea însămânţată în această primăvară (n.r.-până în prezent) - la 8.027 de hectare, de circa 10 ori mai mare decât estimările iniţiale, de 757 de hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale. De asemenea, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că producţia de rapiţă a înregistrat, anul trecut, cea mai mare creştere dintre toate producţiile vegetale din ţara noastră. Astfel, în 2013, recolta a fost de 686.000 de tone, în creştere cu 330% faţă de anul 2012. Acest lucru s-a datorat nu numai anului agricol bun, ci şi creşterii suprafeţei însămânţate şi faptului că, în 2012, o mare parte din cultura de rapiţă a fost compromisă, astfel că valoarea la care ne raportăm pentru anul anterior este una redusă. Încasările din exporturile de seminţe de rapiţă, în 2013, au fost de circa şapte ori mai mari decât în anul precedent, conform sursei citate.

Angelo Nicolae ne-a explicat că rapiţa este o cultură profitabilă, deoarece aduce primul flux de numerar în buzunarul fermierilor, datorită maturizării mai rapide, reducând, în acelaşi timp, riscul de pierderi financiare, deoarece este adaptabilă la diferite schimbări pedoclimatice. "Mai ales sudul şi sud-estul ţării unde precipitaţiile sunt în general mai scăzute, rapiţa este o variantă atrăgătoare pentru fermieri". Datorită acestor factori, domnia sa susţine că există potenţial de extindere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă, combinată însă cu o scădere a culturilor de floarea-soarelui, deoarece ambele sunt plante oleaginoase. "Cred că în prezent suprafaţa totală cultivată cu rapiţă şi floarea soarelui, la noi în ţară, ajunge la 1,3 milioane de hectare" a estimat domnia sa.

Totodată, rapiţa este avantajoasă pentru că este o plantă energetică, susţinând producţia de biodiesel, industrie pentru care există o piaţă importantă de desfacere în Uniunea Europeană (UE), care exercită presiuni destul de mari şi determină agricultorii să îşi îndrepte atenţia către acest tip de cultură, spun unele voci din sector. De asemenea, Ministerul Agriculturii asigură sprijin financiar cultivatorilor de plante energetice non-agricole, conform cadrului legal stabilit de Politica Agricolă Comună (PAC).

• Laurenţiu Baciu, LAPAR: "Culturile de rapiţă acoperă doar 0,6% din totalul suprafeţei agricole"

Chiar dacă tot mai mulţi fermieri cultivă rapiţă în ţara noastră, ponderea acestei culturi este încă mică, doar 0,6% din terenurile arabile fiind cultivate cu această plantă energetică, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). "Avem, într-adevăr, mai multă rapiţă, însă logica ţine mai mult de rotaţia culturilor şi de caracterul economic al acestora decât de cultivarea rapiţei pentru biocombustibili. La noi, recolta de rapiţă nu acoperă nici necesarul intern pentru acest sector", a mai precizat domnia sa.

Dumitru Feleagă, directorul general al Biofuel Energy, cel mai mare producător de bioetanol de pe piaţa locală, ce deţine şi o fabrică pentru producţia de biodiesel, este de părere că evoluţia producţiei naţionale de bioetanol şi biodiesel nu depinde atât de mult de producţia plantelor necesare (n.r.- porumb, soia, rapiţă, floarea-soarelui), cât de legislaţia privind acest sector. "Producţia de uleiuri pentru biocombustibili este incertă atâta timp cât legislaţia care priveşte cantitatea ce poate fi produsă este restrictivă", ne-a spus domnul Feleagă.

Industria de profil consideră că limitarea pieţei biocombustibililor poate crea o concurenţă directă între nivelul preţului motorinei clasice şi cel al motorinei fabricate din rapiţă şi soia. Potrivit datelor din industrie, anul trecut piaţa de biodiesel (înlocuitorul motorinei) din ţara noastră se ridica la 250.000 de tone pe an, din care 100.000 de tone produse la Slobozia de Diester (Expur), unul din cei mai mari traderi francezi de cereale, 20.000 de tone la Lehliu, de către Bunge, trader internaţional de cereale din Olanda, iar restul era estimat ca provenind din import. "Noi am produs anul trecut ulei de rapiţă, soia şi floarea-soarelui pentru biodiesel pe care l-am exportat în Bulgaria. În prezent, există cerere foarte mare pentru exportul acestor uleiuri vegetale în Italia şi Austria", ne-a spus Dumitru Feleagă.

Luna trecută, specialiştii de la Oil World estimau că producţia de rapiţă din Uniunea Europeană din acest an va fi mai mare cu 1,8% faţă de cea de anul trecut, în condiţiile în care plantele sunt mult mai dezvoltate decât ar fi normal în această perioadă. Astfel, la nivelul UE, ar urma să fie recoltate 21,4 milioane de tone de rapiţă. Preţurile pentru contractele futures pentru rapiţă tranzacţionate pe bursa de la Paris au crescut cu 12% în acest an.