Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2%

Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai puţin faţă de ianuarie 2019), un nivel care nu s-a mai înregistrat de acum un an şi jumătate.

Marian Marcu, Director General Novel Research a declarat, conform unui comunicat de presă remis redacţiei noastre: "Regiunea nord-est continuă să deţină recordul comerţului ilegal şi în martie, situându-se la 37,3%, cu toate că se află în scădere cu 3,9 p.p. faţă de ianuarie. Şi în sud-vest piaţa neagră se menţine la un nivel ridicat, de 24,3%, chiar dacă scade cu 4,8 p.p. Cea mai mare scădere, de 6,8 p.p. până la 17,1%, e notată în vest. Pe de altă parte, cea mai mare creştere a contrabandei în martie se înregistrează în nord-vest, cu 4,5 p.p. până la 18,4%. Din punct de vedere al provenienţei, "cheap whites" (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi destinate pieţei negre) continuă să fie principala sursă şi în martie, cu 55,1%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova continuă trendul de scădere din ianuarie (cu 2,5 p.p. până la 16,5%). Şi ponderea din Ucraina se află în scădere (cu 1,7 p.p. până la 11,2%), iar Serbia rămâne relativ constantă. Ponderea ţigaretelor de pe piaţa neagră provenite din surse necunoscute a atins 9,7%, un nivel fără precedent din ianuarie 2010, când contrabanda s-a situat la peste 36%".

Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice, British American Tobacco a declarat: "În martie am avut cel mai scăzut nivel al contrabandei din ultimii doi ani datorită faptului că în primul trimestru autorităţile au reuşit să captureze cu 50% mai multe ţigarete de contrabandă decât în aceeaşi perioadă a lui 2018, conform datelor www.stopcontrabanda.ro. Dacă vor continua în acelaşi ritm până la finalul anului, încasările suplimentare la bugetul de stat vor fi de circa 90 de milioane de euro. Ne bucură faptul că autorităţile au accelerat lupta împotriva contrabandei pentru a încerca să compenseze efectul creşterii preţurilor ţigărilor legale ca urmare a majorării rapide a accizelor, precum şi decizia istorică a Parlamentului României de a institui, pe 21 aprilie, Ziua Naţională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri, recunoscând astfel efectele sociale şi economice grave ale contrabandei".

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria a declarat: "Scăderea contrabandei din martie se datorează exclusiv autorităţilor de aplicare a legii, care cu sprijinul producătorilor legali au intensificat acţiunile de combatere a comerţului ilegal. Recent, JTI a donat Poliţiei de Frontieră patru drone de ultimă generaţie, camere subacvatice, binocluri cu vedere pe timp de noapte şi alte echipamente necesare pentru monitorizarea şi controlul frontierelor. Intenţionăm să continuăm acest proiect de dotare a Poliţiei de Frontieră cu echipamente moderne, proiect care se înscrie în seria de programe anticontrabandă pe care le derulăm de ani de zile. Anul acesta sperăm să putem dona Vămii şi o hală de control amplasată în punctul Siret, pe sensul de intrare în ţară. Începând cu 2010, am donat Vămii Române peste 50 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor traficate ilegal, care sunt activi în punctele vamale de la graniţe".

Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România a declarat: "Vama, Poliţia şi Poliţia de Frontieră depun eforturi continue şi susţinute pentru a reduce fenomenul contrabandei. Zecile de percheziţii în urma cărora au fost confiscate tone de tutun brut, desfiinţarea unei reţele de traficanţi la nivel naţional, acţiunile zilnice ale autorităţilor au determinat scăderea contrabandei în martie. Contextul este cu atât mai complex dacă ţinem cont că România e statul membru cu a doua cea mai mare graniţă extracomunitară, după Finlanda, unde cea mai mare parte a frontierei externe a UE e în zone nordice, inaccesibile. Ca urmare, pentru ca această reducere de peste 2 p.p. să devină un trend care să ne apropie de nivelul mediu de circa 10% al comerţului ilegal cu ţigarete în UE, sunt necesare politici coerente, precum şi colaborare şi comunicare reală între instituţiile statului".