PLANUL ADMINISTRATORILOR PROFESIONIŞTI Transgaz - jucător regional, cu ajutorul fondurilor europene

Acţionarii Transgaz sunt convocaţi, pe 23 septembrie, într-o Adunare Ordinară pentru aprobarea planului de administrare a companiei pentru perioada 2013-2014, elaborat de managerii profesionişti, numiţi în baza ordonanţei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Planul de Administrare este centrat, pe lângă eficientizarea companiei şi sporirea profitabilităţii, pe transformarea Transgaz într-un jucător regional pe transportul gazelor naturale. În acest plan, realizarea interconectărilor joacă un rol central, finanţarea urmând să fie asigurată, într-o proporţie importantă, şi din fonduri europene.

Administratorii Transgaz (Ion Sterian, Petru Văduva, Radu Cernov, Vlad Neacşu şi Bogdan Iliescu) propun acţionarilor consolidarea rolului companiei ca transportator al gazelor naturale pe piaţa energetică europeană şi naţională, ca urmare a cerinţelor UE privind dezvoltarea interconectării cu sistemele similare de transport din ţările vecine, a potenţialului de exploatare a zăcămintelor substanţiale de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi a gazelor de şist în viitor. Alte obiective investiţionale principale sunt finalizarea interconectării între sistemele de transport gaze naturale ale României şi Bulgariei pe direcţia Giurgiu - Ruse, crearea condiţiilor tehnice necesare pentru asigurarea fluxurilor de gaze naturale în regim bidirecţional pe interconectarea dintre România şi Ungaria pe direcţia Arad-Szeged, precum şi dezvoltarea afacerii prin optimizarea absorbţiei fondurilor europene şi crearea unei structuri de finanţare eficiente şi flexibile. De asemenea, administratorii vor să continue acţiunile în vederea încheierii acordurilor de dezvoltare a interconectării sistemului naţional de transport al gazelor cu sistemele similare din ţările vecine.

Alte direcţii de acţiune din planul de administrare sunt optimizarea şi eficientizarea sistemelor şi proceselor de management din societate, intensificarea activităţii de proiectare şi cercetare ştiinţifică în domeniul transportului de gaze naturale, reducerea consumului tehnologic, îmbunătăţirea calităţii execuţiei programelor investiţionale de modernizare şi dezvoltare, a programelor de reparaţii, reabilitare şi asigurare a mentenanţei sistemului. Administratorii Transgaz mai au în plan finalizarea implementării sistemului de comandă şi achiziţie date SCADA, dimensionarea optimă a necesarului de resurse umane în raport cu necesităţile reale de activitate şi dezvoltare ale societăţii, optimizarea procesului de controlling bugetar al costurilor.

În planul de administrare se arată: "În contextul actual privind noile surse şi rute de aprovizionare cu gaze naturale a ţărilor membre UE şi ţinând seama de recenta decizie a consorţiului Shah Deniz II cu privire la selecţia rutei de transport TAP spre Europa a gazelor naturale exploatate de către acest consorţiu în Regiunea Mării Caspice, decizie nefavorabilă proiectului Nabucco în care România era implicată, se pune problema găsirii unor soluţii privind valorificarea în continuare la nivel internaţional a capacităţilor de transport de gaze ale României, astfel încât acestea să răspundă nevoilor de aprovizionare ale ţării şi ale Europei. În considerarea cerinţelor Directivei Europene privind obligativitatea elaborării Programelor de dezvoltare pe zece ani pentru toţi operatorii sistemelor de transport gaze din UE, Transgaz va elabora acest plan pentru infrastructura de transport".

Luând în considerare posibilele rute de transport ale gazelor naturale pe teritoriul României, această strategie de dezvoltare pe zece ani va ţine seama de exploatarea zăcămintelor off-shore din Marea Neagră (noile zăcăminte de gaze naturale descoperite pot contribui la transformarea României într-un exportator de energie în viitorul apropiat, crescând, astfel, nu numai importanţa ţării noastre în regiune dar şi bunăstarea ţării în general prin valoarea adăugată adusă de investiţiile semnificative în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite şi transportul acestora); proiectul AGRI (construirea unui terminal LNG în apropiere de Constanţa cu capacitate de 2 - 7 miliarde metri cubi pe an şi posibilitatea de transport al acestor gaze naturale spre Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria); explorarea/exploatarea gazelor de şist din zonele Dobrogea şi Bârlad; solicitarea Ukr­transgaz pentru transportul gazelor naturale dinspre Bulgaria înspre Ucraina şi dinspre Ungaria înspre Ucraina prin Medieşul Aurit.

Administratorii explică: "Considerând nevoile majore de investiţii şi analizând necesarul de finanţare aferent, se impune atragerea de surse financiare, iar fondurile comunitare reprezintă în mod cert o primă prioritate în materie de potenţiale finanţări externe. Dacă, până în prezent, societatea a atras cofinanţări din fonduri europene doar pentru unele proiecte de investiţii (interconectarea Giurgiu-Ruse, interconectarea Szeged -Arad, proiectul SCADA) trebuie menţionat faptul că neexistând o strategie coerentă şi eficientă de atragere a fondurilor europene, mai mult chiar, în unele situaţii s-au pierdut oportunităţi de atragere a unor astfel de finanţări se impune o regândire strategică a mangementului proiectelor majore în care compania este sau va fi implicată şi a cofinanţării acestora prin fonduri europene".

Începând cu anul 2014, la nivelul Uniunii Europene, va intra în vigoare un nou mecanism de finanţare a proiectelor energetice în baza regulamentului "Connecting Europe Facility", prin care se va oferi sprijin financiar proiectelor definite de către Comisia Europeană drept "proiecte de interes comun".

Strategia privind lucrările de modernizare şi dezvoltare în perioada 2013-2017 presupune un efort financiar estimat la 1,7 miliarde lei (384 milioane euro) şi cuprinde construcţia a 530 km conducte de transport gaze naturale. Strategia privind lucrările de reabilitare, reparaţii şi mentenanţă a SNT în perioada 2013-2017 presupune un efort financiar estimat la 0,7 miliarde lei (157 milioane euro) şi cuprinde reabilitarea şi lucrările de reparaţii la 2.000 km conducte de transport.