PRIN INTRODUCEREA UNOR INSTRUMENTE FINANCIARE Consiliul Concurenţei cere eficientizarea pieţei de electricitate

După acheta sectorială derulată pe piaţa energiei electrice din ţara noastră, Consiliul Concurenţei (CC) recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice unor astfel de pieţe (de exemplu, contracte pentru diferenţă sau contracte cu opţiune), care să ajute operatorii să-şi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe dintre cerere şi ofertă.

De asemenea, CC consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere sau de tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte firme europene folosesc un mix de tehnologii, fapt ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă societăţilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, ca să devină mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive.

Consiliul Concurenţei subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor de stat şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

În privinţa transportului energiei electrice (inclusiv distribuţia), reprezentanţii CC consideră că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa, fără să aducă beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa Sistemului Energetic Naţional.

La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport (tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi cel de extragere a energiei electrice din reţea) sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un 8 zone pentru care se percep tarife diferite.

Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile într-una dintre zonele prestabilite, ca să menţină siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Totuşi, analiza CC arată că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere sau consum. Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor analize pentru schimbarea modelului de tarifare a activităţii de transport a electricităţii.

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia. Producţia netă de energie electrică înregistrată la nivel naţional a reprezentat aproximativ 1,7% din producţia de electricitate consemnată în Europa. Totodată, ea a constituit 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă în Germania, 9,95% din cea franceză, respectiv 15,52% din cea britanică şi 18,65% din cea produsă în Italia.

În acest context, sunt relevante poziţiile deţinute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieţei unice de enegie electrică la nivelul Europei, precizează CC.

Astfel, potrivit informaţiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE de circa. 51.977 MW, grupul de aproximativ 140.400 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de aproape 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul ţării noastre în 2014 era de 24.073,91 MW.

La nivel naţional, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011-2014, o scădere continuă, dar pentru perioada imediat următoare se apreciază că această tendinţă descrescătoare se va stabiliza. "Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Aşadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată", menţionează autoritatea de concurenţă.

În ţara noastră, preţul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menţinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013 România se situa printre statele cu cele mai scăzute preţuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8, cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari preţuri aflându-se Danemarca (0,294 euro/kWh) şi Germania (0,292 euro/kWh).

În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii de la: 170 companii care deţin licenţă de producere a energiei electrice; 180 firme care deţin licenţă de furnizare a energiei electrice; 8 societăţi cu licenţă de distribuţie a energiei electrice.

Studiul a condus la declanşarea unei investigaţii având ca obiect contractele pe termen lung încheiate de către Hidroelectrica pe piaţa autohtonă de energie electrică.

Studiul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul Consiliului Concurenţei. Observaţiile sau punctele de vedere pot fi transmise prin e-mail sau prin poştă.