STUDIU: PÂNĂ ÎN 2030, Capacitatea nucleară instalată la nivel global ar putea creşte cu 26%

Piaţa globală de energie nucleară continuă să crească, susţinută mai ales de iniţiativele din China şi Rusia, potrivit unui studiu realizat de Roland Berger Strategy Consultants şi trimis astăzi redacţiei.

După accidentul de la Fukushima din martie 2011 şi în ciuda deciziilor unor ţări de a elimina treptat energia nucleară din mixul energetic, în orizontul imediat sau pe termen mai lung, aproximativ 70 de reactoare sunt momentan în faza de construcţie la nivel global, dintre care jumătate se află în China şi Rusia.

Totuşi, per ansamblu, la nivel global, numărul total de reactoare nucleare a scăzut, dar slab, cu doar 9 unităţi. Astfel, în ultimii trei ani, au fost inaugurate 13 unităţi, 2 au fost repornite, iar 24 închise, dintre care 16 din cauza dezastrului din Japonia, în timp ce 9 ajunseseră la sfârşitul duratei de viaţă.

Studiul Roland Berger arată că, la nivel global, capacitatea instalată pentru generare de energie nucleară ar putea creşte cu 26% până în 2030: de la 435 la 489 de unităţi instalate sau de la 372 GW la 470 GW. Roland Berger estimează că, dintre 581 de proiecte nucleare planificate sau anunţate (şi considerând un context extrem de favorabil), fezabil este să fie realizate doar între 123 şi 224 de unităţi. Aceste reactoare vor fi construite în diverse ţări, pe mai multe continente: mai mult de jumatate în China (56), Rusia (16) şi India (14), dar şi în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Vietnam.

Unele ţări vor demara înlocuirea sau o uşoară extindere a capacităţilor instalate (Marea Britanie, Cehia, Ucraina, Coreea de Sud şi chiar SUA, în funcţie de o potenţială hotărâre de extindere a vieţii operaţionale a reactoarelor la 80 de ani, decizie aflată momentan în discuţie).

Studiul subliniază că energia nucleară se află într-un moment de cumpănă: până în 2030, 70% dintre reactoare vor avea între 40 şi 60 de ani, iar guvernele va trebui să decidă dacă să le înnoiască sau dacă să efectueze o tranziţie către alte metode de generare de energie. Aceeaşi decizie trebuie luată şi în România, referitoare la Reactoarele 1 şi 2 Cernavodă. În ceea ce priveşte ciclul operaţional al unităţilor de generare de energie nucleară (decizie, construcţie, lansare proiecte), perioada 2015-2030 este esenţială pentru segmentul de înlocuire a reactoarelor existente, se mai arată în comunicat.

După 2030, principalele pieţe pentru înlocuirea unităţilor nu vor fi doar Franţa şi Rusia, ci şi Statele Unite ale Americii. Totuşi, acum, pentru SUA este mai dificil de elaborat o previziune pe termen lung, deoarece impactul gazelor neconvenţionale ieftine ca sursă de energie nu a fost deocamdată cuantificat în mod detaliat.

Jucătorii de top vor prezenta experienţă în construcţia de noi reactoare, un portofoliu adecvat de produse şi o capacitate semnificativă de finanţare a proiectelor. Pentru mulţi jucători noi, dar şi pentru ţări ce deţin deja energie nucleara instalată, va fi esenţială abilitatea de a finanţa aceste investiţii astfel încât să concureze cu alte surse de energie. În multe ţări, vor putea avea succes doar companiile mari de utilităţi care vor colabora cu producători de echipamente originale (OEM) şi vor finanţa împreună proiectele, mai explică Roland Berger.

• Energia nucleară în România

În ţara noastră, funcţionează momentan două reactoare nucleare date în folosinţă în 1996 şi 2007, cu o capacitate totală de 1.400 MW, asigurandu-i României 17% din producţia de energie nucleară din Europa Centrală şi de Est (sub 1% la nivel global). La noi, energia nucleară reprezintă până la 20% din totalul producţiei de energie electrică, deţinând o pondere important în mixul energetic.

După Fukushima, nu au avut loc schimbări majore în producţia autohtonă de energie nucleară, aceeaşi evoluţie fiind aşteptată pentru perioada viitoare. România face parte dintre ţările cu planuri substanţiale de extindere a capacităţilor de producţie de energie nuclear, obiectivul asumat fiind dublarea capacităţii instalate până în 2030. Ipoteza se bazează pe finalizarea unor noi reactoare (3 şi 4 Cernavoda).

Proiectul noilor reactoare a întâmpinat obstacole de la începutul său, în 2006: retragerea investitorilor privaţi, decizia de limitare a finanţării de stat, necesitatea de noi investitori. Pentru moment, nu există o rezoluţie clară. Totuşi, ipoteza pe care se bazează studiul Roland Berger este că proiectul va fi gata până în 2030.

• Prognoza până în 2050

Studiul Roland Berger mai susţine că, până în 2050, considerând un scenariu conservator, la nivel global ponderea energiei nucleare în totalul producţiei de energie electrică ar putea fi mai mică decat în 2030, cu aproximativ 1%. Cu toate acestea, capacitatea instalată ar putea creşte cu 35 GW. Aceste ipoteze depind atât de ratele de înlocuire a unităţilor ajunse la sfârşitul vieţii în ţări cu prezenţă nucleară semnificativă (Franţa, Rusia şi, posibil, SUA), cât şi de dezvoltarea unor state momentan fără prezenţă nuclear (Orientul Mijlociu şi ţări asiatice, de exemplu Bangladesh).

Fondată în 1967, Roland Berger Strategy Consultants este o companie de consultanţă strategică, având 2.700 de angajaţi în 51 de birouri din 36 de ţări. În România, biroul din Bucureşti a fost inaugurat în 1992.