Transgaz porneşte lucrările la staţiile de comprimare gaze naturale din cadrul BRUA

• Teodor Meleşcanu către deputatul Ilie Dan Barna: "Diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice şi reducerea dependenţei de furnizorii externi majori constituie un element important al Strategiei Uniunii Europene"

• Contractul de execuţie a celor trei staţii de comprimare gaze naturale - câştigat de un consorţiu de firme româneşti, condus de INSPET SA Ploieşti

• Valoarea contractului este 288,7 milioane lei

• Ion Sterian, Transgaz: "Proiectul BRUA Faza 1 va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuţie şi pentru exploatare pe teritoriul României"

Compania "Transgaz" a semnat ordinul de începere a lucrărilor la staţiile de comprimare gaze naturale de la Podişor, Bibeşti şi Jupa din cadrul proiectului "Dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria, faza 1 (BRUA - Faza 1)", potrivit unui comunicat al "Transgaz".

Fiecare staţie va fi echipată cu câte două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă) şi va avea capacitatea tehnică de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze naturale. Contractul de execuţie a celor trei staţii de comprimare gaze naturale a fost câştigat de un consorţiu de firme româneşti, condus de INSPET SA Ploieşti. Valoarea contractului este 288,7 milioane lei, la care se adaugă TVA.

Comunicatul precizează: "Importanţa strategică a proiectului a determinat Uniunea Europeană să se implice în finanţarea proiectării celor trei staţii de comprimare, printr-un grant în valoare de 1.519.342 euro, reprezentând 50% din cheltuielile eligibile estimate. Pe lângă cele trei staţii de comprimare, proiectul BRUA Faza 1 presupune şi construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş în lungime de 479 km, cu diametru de 32" (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar".

Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane euro, iar Uniunea Europeană acoperă 179,3 milioane de euro, printr-un al doilea grant, care reprezintă 40% din cheltuielile eligibile estimate.

După semnarea ordinului de începere a lucrărilor la staţiile de comprimare, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat: "Realizarea infrastructurii BRUA Faza 1 va contribui în mod semnificativ la ridicarea nivelului de securitate energetică a României şi va permite deschiderea de noi oportunităţi pentru implicarea furnizorilor de echipamente şi servicii energetice.

Proiectul BRUA Faza 1 va asigura crearea de noi locuri de muncă pentru lucrările de execuţie şi pentru exploatare pe teritoriul României".

Conform Transgaz, la finalizarea fazei I se va asigura fluxul de gaze naturale spre Ungaria, prin interconectorul Horia - Csanadpalota a 1,75 miliarde Smc/an (200 mii Smc/h), la 40 bar la graniţă, şi spre Bulgaria prin interconectorul Giurgiu - Ruse a 1,5 mld Smc/an (171 mii Smc/h), la 30 bar la graniţă.

Termenul estimat de finalizare este 31 decembrie 2019.

Proiectul BRUA Faza I este considerat un proiect prioritar la nivel regional. El este inclus în lista proiectelor CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity), aducând o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională.

Într-un răspuns recent la o interpelare a deputatului Ilie Dan Barna cu privire la situaţia proiectului BRUA şi a contactelor oficiale româno-ungare în domeniul energetic, Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat: "Diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice şi reducerea dependenţei de furnizorii externi majori constituie un element important al Strategiei Uniunii Europene dezvoltată de Uniunea Europeană, România fiind un promotor activ al acestui principiu, atât în relaţie cu statele membre UE, cât şi cu partenerii din afara Uniunii. Dezvoltarea unor noi surse de gaze naturale în interiorul Uniunii reprezintă o evoluţie conformă cu principiul menţionat, fiind ca atare sprijinită la nivel comunitar, iar resursele exploatabile din off-shore-ul Mării Negre constituie o variantă de diversificare a aprovizionării atât pentru România, cât şi pentru UE".

Potrivit lui Teodor Meleşcanu, Ministerul Afacerilor Externe a promovat în permanenţă o politică de diversificare nu numai a rutelor, dar şi a surselor de energie.

Un astfel de proiect este Coridorul Sudic de Gaze, având ca sursă principală gazul azer, iar în perspectivă, alte surse din zona Caspică, conform lui Meleşcanu, adăugând: "Urmărim totodată cu atenţie evoluţiile legate de hidrocarburi din Mediterana de Est, care pot aduce în perspectivă surse suplimentare de gaze naturale pe piaţa europeană, precum şi la alte posibilităţi de perspectivă, cum ar fi accesarea surselor din Orientul Mijlociu, atunci când situaţia geopolitică o va permite.

AGRI, proiect complementar Coridorului Sudic de Gaze, pentru care există un studiu de fezabilitate, dar care nu îndeplineşte deocamdată condiţiile pentru includerea pe lista PCI (proiect de interes comun), se află în continuare în atenţia autorităţilor din ţările participante, pentru o eventuală operaţionalizare când condiţiile o vor permite, în funcţie de capacităţile de producţie disponibile şi de oportunităţile de dezvoltare a infrastructurii LNG în zona Mării Negre. În ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor din domeniul transportului de gaze naturale, obiectivul principal actual al României este realizarea proiectului BRUA şi a proiectelor de interconectare cu ţările vecine. De asemenea, în acest an este aşteptată comunicarea deciziilor de investiţie din partea companiilor ce desfăşoară proiecte de explorare la Marea Neagră".

În luna martie, oficialii Transgaz au anunţat că Proiectul BRUA Faza 1 nu este în legătură cu gazele din Marea Neagră, ci este în legătură cu terminalele LNG din nordul Greciei şi cu gazele din coridorul sudic din zona Mării Caspice.