TRANZIŢIA ENERGETICĂ Planurile autorităţilor de la Bucureşti, departe de dorinţele Comisiei Europene

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a avut zilele trecute mai multe întrevederi la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene, cu care a discutat despre tranziţia energetică în ţara noastră pentru a atinge ţintele propuse în Green Deal şi despre planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, ministrul Virgil Popescu arăta: "Am avut o întrevedere cu Margrethe Vestager, Vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, si am discutat despre planurile de restructurare ale CEO şi CEH, cu care mergem mai departe, dar vom continua dialogul, pentru a ajunge la forma finală. De asemenea, am discutat şi despre găsirea celor mai bune soluţii pentru a-i proteja pe cei de acolo, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă".

În altă postare, ministrul Energiei a precizat: "La întâlnirea de lucru pe care am avut-o cu Kadri Simon, comisarul european pentru Energie, am prezentat priorităţile României în sectorul energetic. De asemenea, am discutat despre modalităţile cele mai eficiente prin care putem folosi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul de Modernizare pentru a avea energie verde, care să fie accesibilă şi ieftină pentru toată lumea. Alte subiecte de interes, care au fost atinse, au făcut referire la folosirea gazelor naturale, domeniul nuclear şi dezvoltarea producţiei energiei cu hidrogen".

Din cele două postări reiese că deocamdată nu există o formă finală agreată de oficialii europeni cu privire la restructurarea Complexului Energetic Oltenia, ce reprezintă 20% din sistemul energetic naţional, dar ministrul Virgil Popescu afirmă că acest plan merge mai departe şi că va continua dialogul cu Comisia Europeană pentru o decizie favorabilă.

Din păcate, printre întâlniri nu s-a numărat şi o întrevedere cu Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene care se ocupă de supravegherea implementării Green Deal. Pentru că ar fi aflat de la acesta că intenţia Comisiei de la Bruxelles este să accelereze atingerea ţintelor propuse în planul de decarbonare a Europei şi să modifice chiar anumite obiective.

Noile ţinte au fost exprimate clar de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, la o conferinţă, care a avut loc recent la Berlin, privind tranziţia energetică. Discursul şefei Comisiei de la Bruxelles nu lasă loc niciunei interpretări: "În Green Deal, am stabilit obiective clare: dorim să avem o capacitate anuală de producţie pentru hidrogen regenerabil de un milion de tone până în anul 2024 şi zece milioane de tone până în 2030. Şi dorim ca, până în anul 2050, tehnologiile de hidrogen regenerabil să fie implementate pentru a ajunge la toate sectoarele greu de decarbonizat din economia noastră. Acestea sunt obiective ambiţioase, dar realiste. Pentru a ajunge acolo, trebuie să începem acum. Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% spre sfârşitul deceniului, trebuie să acţionăm astăzi. Pentru că anul 2030 este chiar după colţ. Acesta este motivul pentru care, până în această vară, vom revizui întreaga noastră legislaţie privind clima şi energia pentru a o face «potrivită pentru 55%». Vom îmbunătăţi sistemul UE de comercializare a emisiilor. (...) Vom prezenta propuneri pentru stimularea energiei regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice; vrem să ducem finanţarea verde la nivelul următor. Pentru că pentru a ne atinge obiectivul în 2030, trebuie să stimulăm investiţiile verzi".

Preşedintele Comisiei Europene a precizat că NextGenerationEU reprezintă o oportunitate de a stimula tranziţia energetică la nivel european. Ursula von der Leyen a precizat că fondurile alocate pot fi folosite pentru eficientizarea energetică a clădirilor, imobile care în acest moment constituie 40% din cantitatea de emisii de CO2 la nivelul Uniunii Europene.

"Cu NextGenerationEU, vom investi şi în hidrogen. Hidrogenul este un mijloc perfect pentru atingerea obiectivului nostru de neutralitate climatică. Hidrogenul poate alimenta industriile grele, ne poate propulsa maşinile sau camioanele şi avioanele, poate stoca energie sezonieră şi ne poate încălzi casele. Şi toate acestea cu aproape zero emisii. Pentru industria siderurgică, hidrogenul este oportunitatea pe drumul către o durabilitate mai mare. (...) Avem nevoie de oţel. Dar vrem să fie durabil, iar folosirea hidrogenului în procesul de producţie este calea de urmat. (...) Dorim ca firmele europene să investească puternic în tehnologii scumpe pentru a face oţelul verde. Oţelul verde costă cu aproximativ 100 euro mai mult pe tonă decât oţelul produs în mod tradiţional cu carbon. Deci, în mod clar, trebuie să prevenim ca produsele ieftine din străinătate să ne submineze eforturile", a spus şefa Comisiei de la Bruxelles.

După cum se poate observa din discursul înaltului oficial european lipseşte orice referire la gazele naturale pe baza cărora se bazează întreaga strategie privind tranziţia energetică a guvernului de la Bucureşti. Mai mult, pentru a întări necesitatea reducerii masive a emisiilor de CO2, Ursula von der Leyen susţine că va fi schimbată şi taxonomia la nivel european cu privire la comercializarea cotelor de emisii.

"O vom extinde la sectorul maritim. Şi o vom aplica mai bine la aviaţie. De asemenea, ne uităm la introducerea comerţului cu emisii pentru clădiri şi pentru transportul rutier. Carbonul trebuie să aibă preţul său - deoarece natura nu mai poate plăti preţul. (...) Iată de ce anul acesta vom prezenta un mecanism de ajustare a frontierelor de carbon. Cu acest mecanism, vom impune o taxă de CO2 pentru anumite produse care intră în Uniunea Europeană. Muncim atât de mult pentru a ne reduce emisiile. Astfel, nu putem accepta să importăm, în acelaşi timp, emisiile din străinătate. Iar mecanismul de ajustare a frontierelor cu carbon ar trebui să motiveze producătorii străini, dar şi importatorii din UE, să îşi reducă şi emisiile de carbon. Aceasta ar fi soluţia noastră preferată", a afirmat preşedintele Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a arătat şi direcţiile în care vor fi investite fondurile europene: stimularea energiei regenerabile, îmbunătăţirea eficienţei energetice, realizarea infrastructurii de încărcare electrică, tehnologia bateriilor, etc..

"Va trebui să investim în jur de 350 miliarde euro pe an în sistemul energetic în următorul deceniu pentru a-l face durabil. Obligaţiunile verzi şi taxonomia UE vor fi prioritare. (...) Calea către neutralitatea carbonului oferă mari oportunităţi pentru inovare, creştere economică şi locuri de muncă durabile. Companiile europene ştiu acest lucru. (...) Dacă dorim ca ele să continue drumul către zero emisii, trebuie să insistăm asupra echităţii şi a unor condiţii de concurenţă echitabile pentru acestea", a precizat preşedintele Comisiei Europene.

Cu alte cuvinte, relaxarea taxonomiei pe care şi-o doresc companiile din domeniul energetic din ţara noastră (https://www.bursa.ro/decarbonarea-sistemului-energetic-gazul-singura-solutie-pentru-tranzitia-energetica-a-tarii-noastre-25424241) se pare că nu va avea loc. Iar acest fapt îşi va pune şi amprenta asupra planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia şi cu privire la proiectul pe care guvernul Cîţu îl are cu privire la reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara.