Actualizare 09:12 CNCAN: Valorile radiaţiilor din România sunt în limitele normale
Conform datelor de monitorizare permanentă din ultimele zile, valorile de radiaţii din ţara noastră "s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural pentru toţi factorii de mediu", potrivit unei informări transmise redacţiei din partea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
Potrivit sursei citate, monitorizarea continuă a radioactivităţii mediului pe teritoriul României este realizată prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM). Reţeaua cuprinde un sistem automat de monitorizare a debitelor de doza gama în diferite locaţii de pe teritoriul României cuprinzând 88 de staţii fixe şi 37 de laboratoare.
--------------
Anunţul de ieri al premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk privind accidentul de la centrala nucleară Zaporizhia, a dat fiori reci României şi comunităţii europene, care a păstrat vie imaginea dezastrului nuclear de la Cernobâl din 1986. La vremea respectivă, incidentul a fost muşamalizat de oficiali timp de aproape trei săptămâni, iar populaţia europeană şi cea ucraineană a fost expusă radiaţiilor.
"Ştiu că a avut loc un accident la centrala de la Zaporizhia", a explicat primul ministru ucrainean, care i-a cerut, ieri, noului ministru al energiei, Volodimir Demchishin, să informeze când va fi rezolvată problema şi ce măsuri vor fi luate pentru a restabili furnizarea normală de energie în Ucraina, potrivit Reuters.
Conform ministrului energiei din Ucraina, Vladimir Demchishin, accidentul a avut loc în Unitatea 3 a centralei şi a fost provocat de un scurt-circuit.
Presa rusă a relatat că Demchishin a precizat că incidentul apărut nu are nimic de-a face cu reactorul centralei şi că nu există scurgeri radioactive. "Acum sunt depuse toate forţele pentru a începe lucrările de reparaţii a centralei", a mai spus oficialul, citat de newsru.com.
Rapoartele date anterior de către agenţia de presă Unian din Ucraina arată că unitatea 3 de la centrala Zaporizhia a fost oprită din funcţionare la 28 noiembrie, la ora 19:24. Dezactivarea centralei a provocat un deficit de energie electrică în sistemul energetic al Ucrainei, care a condus la căderi de tensiune parţiale în anumite zone din Ucraina.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că nu comentează situaţia, potrivit Reuters. În conformitate cu convenţiile internaţionale adoptate după accidentul de la Cernobîl din 1986 în Ucraina, ţara este obligată să informeze AIEA despre toate incidentele în instalaţiile nucleare care ar putea afecta alte ţări.
Ulterior închiderii ediţiei scrise, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din Ucraina au confirmat că evenimentul de miercuri de la centrala nucleară Zaporizhia din Ucraina nu a avut consecinţe radiologice şi radioactivitatea pe amplasament este în limitele normale de operare ale centrale, informează Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
Potrivit unui comunicat al instituţiei remis redacţiei, ca urmare a informaţiilor apărute în presă că pe teritoriul Ucrainei a avut loc un accident nuclear, CNCAN a contactat instituţia omoloagă din Ucraina şi AIEA de la Viena, care au clarificat faptul că Unitatea 3 a CNE Zaporizhia a fost deconectată de la reţeaua electrică, ca urmare a defectării unui echipament electric din sala turbinei.
Potrivit experţilor "Energo-atom", centrala va fi repusă în funcţiune de mâine.
Şi Interfax Ucraina a transmis că problema a apărut la blocul numărul 3 - un reactor de 1000 megawaţi - iar căderea de energie rezultată a înrăutăţit criza de energie din ţara vecină. Centrala de la Zaporizhia este cea mai mare nu doar din Ucraina, ci şi din Europa, aflată la circa 700 de kilometri de România.
Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, a convocat, ieri, la ora 15:00, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, pentru a analiza toate informaţiile referitoare la accidentul produs la centrala nucleară din Ucraina, potrivit unui comunicat.
Documentul precizează: "Centrala se află la o distanţă de aproximativ 500 km faţă de teritoriul României şi este una din principalele centrale din lume, ca mărime. Pe scara urgenţelor nucleare INES (International Nuclear Events Scale) de la 0 la 7, evenimentul a fost clasificat la scara 0 (eveniment neradiologic). Scara 7 este asimilată accidentelor de la Cernobîl şi Fukushima. Ministerul va colecta şi va analiza în continuare datele legate de subiect şi va menţine contactul permanent cu instituţiile statului care deţin atribuţii în acest domeniu".
Agenţia Naţională de Meteorologie va monitoriza, în continuare, circulaţia atmosferică în zona de interes, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului continuă monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu, atât automat, cât şi manual, şi va notifica orice modificări survenite. Datele provenite din reţea sunt puse permanent la dispoziţia publicului, pe platforma EURDEP, conform comunicatului.
În urma rulării, de către Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), a modelului numeric de dispersie, a rezultat că traiectoria posibilului nor de poluant radioactiv s-ar menţine, în următoarele 48 de ore, la nord de graniţa României. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), conform datelor de monitorizare permanentă din ultimele zile, valorile s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural pentru toţi factorii de mediu, mai precizează conducerea ministerului.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat: "Din momentul în care au apărut primele informaţii, ministerul a transmis scrisori prin care am solicitat informaţii cu privire la acest eveniment, atât ambasadei Ucrainei în România, ambasadei României în Ucraina, precum şi Ministerului Mediului din Ucraina. Chiar dacă toate datele indică faptul că nu avem probleme, vom monitoriza cu mare atenţie situaţia, pentru a fi siguri că nu există motive de îngrijorare".
Domnia sa a dispus intensificarea analizelor gama spectrometrice pentru probele de aerosoli atmosferici şi depuneri atmosferice, notificarea agenţiilor teritoriale în scopul asigurării unui răspuns prompt în cazul în care sunt identificate creşteri ale valorilor radioactivităţii în factorii de mediu, dar şi asigurarea raportării orare de date de debit de doză gama provenite de la sistemul de staţii automate, atât către instituţiile autohtone abilitate, cât şi către Comisia Europeană, pe platforma EURDEP.
Reuters a mai relatat că institutul francez privind siguranţa nucleară (IRSN) a precizat, ieri, că nu a detectat activitate radioactivă neobişnuită în Ucraina şi că incidentul anunţat ieri nu ridică probleme de siguranţă pentru populaţie. "Avem doi senzori instalaţi pe acoperişul ambasadei Franţei din Ucraina şi nu am fost anunţaţi că există activitate radioactivă neobişnuită", a spus Michel Chouha, reprezentantul IRSN. "Dacă ar fi fost vreun accident, atunci am fi ştiut", susţine domnia sa.
Sursele noastre din Ucraina spun că se pare că nu este nimic serios şi că ar fi vorba doar despre o deficienţă de comunicare a situaţiei.
La finele lunii august, Greenpeace a avertizat public Ucraina, că reactorul 6 al centralei Zaporizhia este vulnerabil la atacuri armate, pe fondul conflictelor intense din zonă. Organizaţia a solicitat protejarea centralei nucleare de bombardamente directe.
În ultimele zile, presa rusă şi cea ucraineană nu au relatat asupra unor incidente armate în zonă.
Jumătate din energia Ucrainei este asigurată de 15 centrale nucleare. În această perioadă, Ucraina se confruntă cu un deficit de energie.
Accidentul nuclear de la Cernobâl este considerat cel mai grav din istoria industriei de profil. În 1986, un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat, în 1986, spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Din cauza muşamalizării incidentului, şi acum este dificil de estimat numărul precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobâl. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători şi 9 copii cu cancer tiroidian) şi a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticaţi în 2002. Studii apărute recent pun la îndoială acest raport oficial şi susţin că numărul victimelor depăşeşte un milion.
1. fără titlu
(mesaj trimis de sorin în data de 04.12.2014, 14:02)
Si de ce ne da asa fiori? Nu stiu daca ati observat, dar ieri si centrala de la Cernavoda a fost deconectata de la retea!!! Pentru aparitia unor probleme la reteaua clasica. E adevarat ca Nuclearelectrica a spus "desincronizarea unitatii". Dar azi a vorbit de reconectarea la retea! Amuzant, dragi ziaristi, semantica asta deruteaza....
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Alina Toma în data de 04.12.2014, 17:46)
Ucraina are precedente in musamalizarea scurgerilor radioactive. Iar in cazul acestui incident a stat in continuare prost cu comunicarea.