"Un cazino din Bucureşti are cheltuieli lunare de până la 500.000 euro"

Reporter: Sunteţi preşedintele AOCR. În ultima perioadă, au apărut o serie de noutăţi în domeniu - închideri, achiziţii...Ce înseamnă acest lucru? Către ce se îndreaptă segmentul cazinourilor?

Sorin Constantinescu: Într-adevăr, sunt noutăţi pe segmentul cazinourilor - se cumpără, se vând, se închid, s-au întâmplat tot felul de situaţii mai puţin normale. Este o piaţă care stagnează de câţiva ani, după criză rămânând cinci sau şase cazinouri active, care s-au tot închis şi deschis, dar în ultimele şase luni au rămas trei, din cauză că cele de la Novotel şi Hilton au fost închise - primul, temporar şi al doilea, definitiv.

Reporter: De ce au fost închise?

Sorin Constantinescu: Novotel nu şi-a plătit taxele la timp. Mai exact, şi-a luat o licenţă nouă şi, conform legii, dacă nu plăteşti taxele în cursul lunii, poţi să deschizi doar cu întâi ale lunii viitoare. Ei nu au plătit înainte de întâi februarie şi, dacă au plătit pe parcursul lunii, acum ar trebui să se deschidă.

La Hilton, după întârzieri repetate la plată, s-a luat decizia să fie închişi. Ei au mai fost închişi o dată în decembrie, dar atunci li s-a suspendat licenţa. Suspendarea poate fi între o lună şi şase luni, în funcţie de gravitatea faptei. Acum, licenţa a fost revocată, pentru neplată.

În mod normal, ANAF este instituţia care ar trebui să raporteze Oficiului pentru Jocuri de Noroc întârzierile de plată ale unor firme de jocuri. S-au întâmplat situaţii foarte multe în care cei care operau jocuri de noroc cunoşteau diverse persoane din ANAF şi acestea nu au raportat. Sunt diverse dosare penale la nivel de ţară, au fost şi în Bucureşti cazinouri care nu au plătit de cinci-şase luni de zile şi Oficiul nu a primit nicio scrisoare de la ANAF. Legea spune că dacă o firmă care operează jocuri de noroc în România întârzie cu plata mai mult de 30 de zile, comisia poate să revoce licenţa de operare. Vorbim despre un comitet din cadrul ONJN, unde sunt membri din afara Oficiului - de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Spălare a banilor, de la IGPR, de la ANAF, SGG.

Reporter: Cazinoul de la Intercontinental a fost cumpărat şi va fi extins. În ce stadiu este acum acest cazino?

Sorin Constantinescu: Acum este deschis, este operat de firma Austrian Casino, care a operat cazinoul din anul 1991, iar după ce va fi perfectat contractul de vânzare-cumpărare, se va trece la renovare şi la extindere. Pe lângă acest cazino, mai sunt active Grand Casino de la Marriott şi Platinum, de la Radison.

Reporter: Casa Vernescu este o investiţie nouă...

Sorin Constantinescu: Casa Vernescu este un nou cazino, investiţie a unui israelian, care a mai fost implicat în afaceri cu jocuri de noroc la hotelul Radison, când actualul Platinum Casino era cazinoul Paris, preluat acum 6-7 ani de Grand Casino.

În ţară, mai sunt două cazinouri - la Braşov şi la Timişoara.

Reporter: Ce fel de jucători vin la cazino?

Sorin Constantinescu: Aşteptăm cu mare speranţă a doua parte a anului, pentru că din octombrie vor ieşi vizele pentru cetăţenii turci, ceea ce va aduce o revigorare pe piaţă. Noi aducem grupuri de evrei şi, dacă nu am avea aceste grupuri, atunci cazinourile ar fi clar pe minus. Nu ne scoatem cheltuielile, pentru că au dispărut clienţii mari, cu bani mulţi.

Avem probleme cu ambasadele României din afară, care dau foarte greu viză celor ce vor să vină să joace la noi. Sunt o mulţime de clienţi din Kurdistan care vin aici să joace, dar la foarte puţini li se acordă viză. În caz majoritar, autorităţile nu le dau viză când aud că vin pentru cazinouri, ceea ce nu este normal, pentru că acei oameni vin cu bani foarte mulţi şi îi lasă aici, în România. Nu vin oameni săraci care îşi caută loc de muncă, sunt nişte oameni bogaţi care vin să îşi piardă banii în ţara noastră. La fel se întâmplă şi la turci, şi la ruşi. Cu câţiva ani în urmă, după ce s-au închis cazinourile din Rusia, am încercat să aducem turişti ruşi în România, pentru că au foarte mulţi bani şi cheltuiesc foarte mult. Li s-a refuzat la majoritatea vizele. Nu mi se pare o abordare normală a ambasadelor, mai ales în condiţiile în care noua lege permite ca jucătorii să transfere banii prin bancă, nu să vină cu ei cash, iar cazinoul transmite informaţii Oficiului de Spălare a banilor. Totul este transparent şi am avea un aport important la buget, dacă aceşti clienţi ar fi lăsaţi să vină aici.

Reporter: Cât de mult ajută faptul că noua lege din domeniu permite licenţierea temporară a operatorilor de jocuri?

Sorin Constantinescu: Noua legislaţie permite licenţierea temporară, dar taxele sunt atât de mari încât de un an şi ceva, de când a apărut legea, nu a fost nimeni interesat de acest aspect. Pentru un cazino de sezon la mare nu poţi pune 5000 de euro taxe pe masă. Dacă aceste taxe ar fi fost mai mici, cu siguranţă se găsea un investitor să deschidă un cazino în sezon la Poiana Braşov sau la mare. Singurul avantaj pentru un cazino sezonier este că poţi să pui doar două sau trei mese. Dar este foarte puţin posibil ca un investitor într-un cazino sezonier să scoată de la turişti 15.000 de euro pe lună doar pentru taxe.

Conform legii, un cazino clasic trebuie să aibă minimum zece mese, iar taxele sunt de 5000 de euro pe masă pe lună, plus 5% din venit. Un cazino din Bucureşti are cheltuieli lunare între 300.000 şi 500.000 de euro.

Reporter: Ce efecte se resimt pe segmentul online, după ce a fost aplicată noua lege?

Sorin Constantinescu: Pe partea de online s-a simţit o euforie după ce au fost aprobate licenţele temporare, însă, din cauză că normele de aplicare a legii au întârziat îngrozitor de mult, nu puteam să ştim ce condiţii vor impune acestea pentru obţinerea licenţei definitive. Ca să poţi pregăti o licenţă definitivă, din punct de vedere tehnic, îţi trebuie minim trei luni, iar primele licenţe acordate temporar expiră în luna iunie.

Reporter: Există acea situaţie pe piaţă în care unii jucători au fost amendaţi de ONJN pentru că au jucat pe site-uri neautorizate, aceştia acţionând în judecată Oficiul. O parte din ei spun că au câştigat procesele...

Sorin Constantinescu: Nu au câştigat procesele, ci instanţa a transformat amenda în avertisment. Practic, fapta a fost recunoscută, dar legiuitorul a hotărât să aibă o sancţiune mai mică. Sunt sute de astfel de procese, pentru că au fost amendaţi peste 1000 de oameni.

Ei ar fi trebuit să ştie că nu au voie să joace pe acele site-uri, pentru că au fost zeci de articole în presă, conducerea ONJN a spus că, începând cu anume dată, cei care vor juca vor fi pasibili de amendă, au fost afişate pe site-ul Oficiului toate companiile care au luat licenţă şi operau legal. Ei s-au prevalat de faptul că nu au găsit acele firme pe lista neagră, dar lista neagră este imensă, sunt mii de companii, mai bine s-ar fi uitat pe lista albă, pentru că are doar câţiva operatori cu licenţă. Plus că orice jucător ştie că pe site-ul operatorilor apar ţările unde are licenţă şi este foarte simplu să vezi dacă este sau nu licenţiat şi la noi.

Reporter: Cum stăm cu domeniul "păcănelelor"?

Sorin Constantinescu: Şi segmentul "păcănelelor" aşteaptă normele. Acum este o problemă foarte mare cu conectarea aparatelor, pentru că ar fi trebuit să fie toate conectate la softul ONJN. Sunt, însă, aspecte tehnice care puteau fi clarificate doar de normele de aplicare.

Reporter: Cât la sută din noua lege apreciaţi că ar fi benefică pentru industrie?

Sorin Constantinescu: Noua lege este bună în proporţie de 80%. În primul rând, s-a legalizat online-ul, ceea ce este foarte bine. Au fost clarificate o serie de aspecte tehnice, care înainte erau la interpretarea organului de control - acum vine doar ONJN în control, nu mai vin zece organe, poliţia locală şi nu mai ştiu cine de la fisc. La ONJN sunt oameni care se pricep, specialişti veniţi din piaţă sau pregătiţi acolo.

Reporter: Ce alte reglementări conexe constituie obstacole în calea dezvoltării pieţei de gambling?

Sorin Constantinescu: Aici pot menţiona Legea antifumat, care va face un dezastru în industria jocurilor de noroc, pentru că cel puţin 80% dintre jucători fumează. În Marea Britanie, când s-a interzis fumatul, au scăzut încasările la buget cu 40%.

Dacă facem un calcul simplu, vom vedea că se vor pierde 400 de milioane de euro la bugetul de stat. Am făcut interpelări la Parlament, am spus că este vorba despre o activitate specială, că putem face spaţiu dedicat doar pentru fumat. Răspunsul pe care l-am primit este că legea e generală şi că nu se dau derogări. O să pierdem foarte mulţi bani.

Au mai fost ţări unde s-a interzis fumatul, dar pentru cazinouri a fost făcută o excepţie - de exemplu în Malta.

Reporter: Cum estimaţi că se va termina incidentul apărut între operatorii de pariuri şi fisc, după ce ANAF a recalculat, în urma unor controale, impozitul pe profit, luând în calcul, ca bază impozabilă, toate veniturile, inclusiv sumele plătite ca premii?

Sorin Constantinescu: ANAF a distrus o grămadă de firme, mai ales pe cele mici şi mijlocii. Vin tot felul de inspectori, recalculează banii pentru impozit pe cinci ani în urmă şi bagă firmele în faliment. Nu este vorba doar de operatorii de jocuri de noroc, ci şi de investitori români din construcţii. Din cauză că legea nu este clară, ei interpretează cum vor. Codul Fiscal s-a schimbat după revoluţie de sute de ori. La jocuri de noroc nu poţi pune impozit pe toţi banii încasaţi. În acest domeniu vorbim de bani încasaţi minus bani câştigaţi de jucători. Cei de la ANAF ştiu că vor omorî toate firmele şi că va dura câteva luni până când investitorii vor putea deschide altele. Firmele de pariuri dau la bugetul de stat anual circa 100 de milioane de euro. Dacă le inchizi trei luni, atunci se pierd 30 de milioane de euro. Nu îşi asumă nimeni în această ţară o astfel de pierdere?

Au fost mese rotunde, întâlniri, pe această temă, dar fiecare aruncă pe altcineva. Singurul lucru care s-a întâmplat a fost să se blocheze situaţia. Nu au mai încheiat procesele verbale iniţiate. A rămas în stand by, nu le-au finalizat nici favorabil, nici nefavorabil. Şi-au dat seama că au făcut o prostie mare, dar nu şi-au asumat-o.

Reporter: Dacă ar fi să numiţi primele două mari probleme ale industriei jocurilor de noroc, care ar fi acestea?

Sorin Constantinescu: Cele două probleme mari, neconcurenţiale şi penale sunt reprezentante de faptul că unele aparate sunt dublate - există operatori care, dacă au 100 de aparate pe licenţă, mai au 100 puse în altă parte, cu ştiinţa poliţiei sau a ONJN din zonă - şi de faptul că unii nu-şi plătesc taxele luni de zile. Aici ar trebui lucrat, ca ONJN să aibă acces direct la taxele de autorizare pe care le plătesc firmele. De mult susţin ideea că ar fi bine să fie la ONJN şi partea de finanţare. În Malta, entitatea lor similară acoperă şi partea de colectare. La noi, ONJN sancţionează şi ANAF colectează sau nu, iar ONJN nu ştie niciodată dacă ANAF a încasat banii.

Ca soluţie pentru prima problemă, ar putea fi acordate autorizaţii pe spaţiu, care are adresă fixă, nu pe aparat. Cred că suntem singura ţară din Europa unde se dă autorizaţie pe aparat, în timp ce în celelalte ţări se autorizează spaţiul, respectiv adresa.

Reporter: În ce situaţie se află Loteria Română?

Sorin Constantinescu: La Loterie este haos. Instituţia nu a mai avut director general de peste un an: are director interimar, de când a fost emisă ordonanţa care prevede trecerea Loteriei la ONJN. Acum, Oficiul este preşedintele Consiliului de Administraţie. De câţiva ani, Loteria nu mai are pariuri şi are 2000 de agenţii. La aparatele de joc au pus o grămadă de taxe care nu-şi aveau rostul, sistemul Loto 6/49 are tot timpul probleme, suspiciuni, blocaje.

Reporter: Totuşi, a fost încheiat acel contract păgubos cu greci, au venit alţi investitori...

Sorin Constantinescu: Grecii erau implicaţi în absolut toate activităţile Loteriei, iar Novomatic a venit doar pe partea de VLT. Pe slot machine, Loteria merge bine, au crescut încasările, dar celelalte segmente au murit. Compania are o grămadă de active pe care ar putea să le valorifice, are spaţii proprii închise, plăteşte chirii pe alte spaţii...Potenţialul Loteriei este de 200 de milioane de euro pe an.

Reporter: Cum caracterizaţi consumatorul român de jocuri de noroc?

Sorin Constantinescu: A crescut foarte mult numărul de străini şi a scăzut foarte mult numărul de români care au mulţi bani. Nu mai sunt bani cash pe piaţă şi din cauză că au crescut preţurile de intrare la cazino - 50 lei -, s-au selectat foarte mult clienţii. Sunt multe persoane care jucau sume foarte mici de bani sau care veneau să mănânce şi care acum au renunţat să dea 50 de lei şi s-au mutat în zona "păcănelelor".

Reporter: Unde se află industria noastră de profil, per ansamblu, pe harta Europei?

Sorin Constantinescu: Sunt pieţe care sunt în spatele nostru, care nici acum nu şi-au perfectat legislaţia, de genul Cehiei sau Ploniei, şi sunt ţări mult mai avansate decât noi, cu legislaţie clară, precisă, fără interpretări.

La noi, încă sunt interpretări la lege, încă sunt probleme foarte mari cu aparate cu serii dublate, tot felul de dosare penale şi oameni arestaţi din această cauză.

Reporter: Trăgând linie şi adunând, industria este sau nu pe profit?

Sorin Constantinescu: Este pe profit. Pe segmente, online-ul merge foarte bine, este în creştere şi are potenţial, "păcănelele" stagnează, pariurile stagnează şi ele pentru că piaţa este deja saturată - sunt peste 3000-4000 de agenţii la nivel de ţară -, iar cazinourile sunt în scădere.

Reporter: Mulţumesc!