TABAC 2015 "Banii din comerţul ilicit pot alimenta zonele de conflict şi crima organizată"

Reporter: Cea mai arzătoare problemă a sectorului tutunului este creşterea accelerată a comerţul ilicit cu ţigarete. Ponderea acestuia în total piaţă a ajuns, în ianuarie, la 19,2%, în condiţiile în care ANAF, prin procesul de reorganizare, şi-a propus chiar eradicarea evaziunii fiscale. Cum apreciaţi acest trend al contrabandei cu tutun şi ce evoluţie are industria, în aceste condiţii?

Sorana Mantho: Piaţa de tutun se află pe un trend descendent de câţiva ani, din cauza unei combinaţii de factori. Printre aceştia, menţionăm o uşoară scădere a incidenţei fumatului şi a consumului zilnic mediu estimat. De asemenea, comerţul ilicit cu ţigarete a câştigat mult teren pe piaţa locală de tutun, reprezentând, în momentul de faţă, o cincime din aceasta.

Există mai mulţi factori care au alimentat creşterea acestui tip de comerţ, în ultimele luni. Unul dintre aceştia este diferenţa de preţ care se adânceşte în continuare, comparativ cu ţările vecine (de exemplu, cu Ucraina). Un alt factor este micul trafic de frontieră activ, care este responsabil de creşterea cantităţii de ţigarete aduse din Moldova.

Considerăm că nivelul comerţului ilicit este îngrijorător atât pentru stat, care pierde venituri semnificative la buget, cât şi pentru industria tutunului.

Problema pieţei ilegale nu mai poate fi tratată doar că una comercială, care implică riscuri şi prejudicii numai la nivelul unei companii sau al unui brand anume, şi nici măcar ca o problemă limitată la industria tutunului.

Comerţul ilicit cu ţigarete nu este doar o problemă naţională, ci devine o problemă a întregii Uniuni Europene, dacă ne gândim că România nu este doar o piaţă de desfacere, ci şi o piaţă de intrare a acestor produse în Uniunea Europeană. Paradoxal, în timp ce noi suntem alarmaţi de creşterea comerţului ilicit la graniţele Uniunii Europene, parlamentul irlandez face paşi rapizi în adoptarea pe plan local a pachetelor generice pentru ţigaretele legitime. Dacă ne uităm la comportamentul şi opţiunile consumatorilor de produse de pe piaţa neagră, putem întrevedea că pachetele generice vor genera creşteri şi mai mari ale incidenţei ilicitului. În situaţia pachetelor de ţigarete fără elemente de branding, pentru contrabandişti lucrurile vor fi mult mai simple, iar pentru consumatori va fi imposibil de diferenţiat între un pachet comercializat legitim şi unul de pe piaţa neagră. Opţiunea acestora din urmă va fi determinată doar de criteriul preţ.

În orice caz, suntem de părere că procesul de reorganizare iniţiat de ANAF, împreună cu Banca Mondială, este benefic pentru toate părţile implicate şi ar putea duce la creşteri de venituri la buget. Responsabilitatea fiscală a cetăţenilor este o parte esenţială a eforturilor întreprinse de autorităţi în vederea consolidării statului de drept, iar aceste demersuri pot avea efecte benefice în lupta împotriva comerţului ilicit. Prin urmare, salutăm orice iniţiative de acest fel.

Reporter: Cum aţi descrie efectele negative pe care evoluţia contrabandei din ultima vreme le va avea supra consumatorilor şi asupra bugetului de stat?

Sorana Mantho: Trebuie menţionat că, dacă în 2010 produsele de tip «illicit whites» (n.r. ţigaretele produse legal, dar fabricate cu singurul scop să fie traficate în alte state decât cele pentru care sunt plătite taxele aferente) aveau o cotă de numai 9,7% din total comerţ ilicit, în 2014 ele au depăşit 50% şi s-au menţinut în jurul acestui nivel până în prezent.

În cazul acestor produse, ca şi în cazul produselor contrafăcute, există zero trasabilitate: consumatorul nu poate identifica originea ţigărilor şi - se pare - nici nu este preocupat de aspectele de calitate a produsului.

Aşadar, principalul aspect negativ în evoluţia pieţei îl reprezintă preferinţa constantă a consumatorilor români pentru aşa-numitele "illicit whites", respectiv ţigaretele de contrabandă, dar care au fost produse legal într-o anumită ţară. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte sortimentele ieftine, consumatorii sunt cu adevărat sensibili la orice fluctuaţie de preţ şi profită de toate oportunităţile care le ies în cale, fără să ia în considerare potenţialele consecinţe - din punct de vedere economic şi social.

Se conturează un comportament al consumatorilor care caută numai opţiunea cea mai accesibilă ca preţ, indiferent de consecinţe sau de pericole.

În acelaşi timp, comerţul ilicit cu tutun reduce drastic nivelul veniturilor bugetare, fiecare punct procentual al pieţei de contrabandă reprezentând pierderi la bugetul de stat de aproximativ 35-40 de milioane de euro. Accizele la tutun şi TVA-ul care se aplică vânzărilor legale de produse din tutun reprezintă o parte importantă din contribuţiile la bugetul de stat. Aşadar, este crucial să reducem comerţul ilicit şi să creştem colectarea de accize şi TVA, pentru că mai puţini bani la bugetul de stat s-ar putea traduce în noi taxe pentru contribuabilii oneşti.

Din cauza proliferării comerţului ilicit, în special în Nord-Estul ţării, şi luând în considerare echilibrul geo-strategic precar din acea regiune, este uşor de observat că banii proveniţi din comerţul ilicit cu ţigarete pot alimenta zonele de conflict şi crima organizată. Industria tutunului este afectată serios de acest fenomen, din moment ce consumatorii cumpără ţigarete care sunt produse în condiţii necorespunzătoare şi pot conţine, de multe ori, ingrediente periculoase, interzise consumului. Astfel, putem observa că industria tutunului este prejudiciată în mai multe moduri: brandurile noastre sunt afectate de ţigaretele contrafăcute, vânzările sunt diminuate în zonele în care nevoile consumatorilor sunt acoperite de furnizorii iliciţi, iar percepţia generală asupra industriei tutunului se alterează.

Reporter: Cât a încasat statul, anul trecut, din taxele şi accizele plătite de industria tutunului?

Sorana Mantho: În 2014, accizele la tutun au contribuit cu 2,7 miliarde euro la bugetul de stat, aflându-se pe locul al doilea după industria petrolului şi a gazelor.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an, în ceea ce priveşte piaţa tutunului şi evoluţia contrabandei, ţinând cont de noul mod de calcul al accizei?

Sorana Mantho: Suntem optimişti că, odată ce autorităţile vor adopta un set de măsuri cumulative, împreună cu reprezentanţii industriei tutunului, printre care urmărirea traseului pachetelor de ţigarete sau securizarea suplimentară a frontierelor, jucătorii din comerţul ilicit vor vedea că au oportunităţi de business reduse.

Aşa cum am văzut în trecut, reacţia consumatorilor la măsuri bruşte presupune înlocuirea ţigaretelor scumpe cu alternative mai ieftine, aceştia apelând la furnizorii ilegali, care le pot vinde aceleaşi ţigarete - sau orice alt fel de ţigarete, de altfel - la un preţ mai mic, având în vedere că pentru acestea nu s-au plătit taxe.

Reporter: Ce măsuri a luat industria pentru reducerea nivelului contrabadei cu tutun şi produse din tutun?

Sorana Mantho: Philip Morris are pe piaţă un sistem complex de urmărire şi depistare, care a contribuit la menţinerea unui nivel foarte scăzut al comerţului ilicit înregistrat pentru brandurile noastre. Anul trecut, cota ţigaretelor noastre pe piaţa ilegală a fost de numai 3,8% şi a scăzut la începutul acestui an.

În orice caz, de vreme ce comerţul ilicit şi consecinţele sale afectează tot mai mulţi oameni, devenind o problemă de importanţă naţională, colaborăm cu celelalte companii din industrie, precum şi cu autorităţile, pentru a lupta împotriva comerţului ilegal prin toate mijloacele posibile.

Anul trecut am semnat un acord cu Direcţia Generală a Vămilor şi suntem pregătiţi să asigurăm training ofiţerilor vamali, bazându-ne pe expertiza noastră internaţională. Suntem deschişi şi dispuşi să ajutăm în orice mod care s-ar putea dovedi eficient, deoarece comerţul ilicit s-a extins până la o cincime din întregul volum al pieţei şi a devenit o adevărată problemă socială.

Contextul geopolitic actual şi angajamentele pe care ţara noastră şi le-a asumat pentru aderarea la Spaţiul Schengen contribuie la necesitatea de reducere şi control a comerţului ilicit cu ţigarete. Din moment ce comerţul ilicit devine o problemă de importanţă naţională, în opinia noastră, este nevoie de dezvoltarea unei Strategii Naţionale pentru controlul eficient al pieţei negre. Rolul autorităţilor este esenţial în această problemă, având în vedere că activităţile infracţionale legate şi finanţate de comerţul ilicit cu ţigarete sunt în plină desfăşurare şi tot mai creative.

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei, în ultimul an?

Sorana Mantho: Fiind o companie listată la bursă, Philip Morris are doar raportări globale, nu furnizează date specifice pentru o anumită ţară.

Reporter: Ce investiţii aţi realizat anul trecut şi ce planuri de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Sorana Mantho: Anul trecut am făcut investiţii în fabrica din Otopeni, pentru că ne-am extins capacitatea de producţie. În total, până la finalul anului 2014, investiţiile realizate în fabrica din România se ridicau la 450 milioane lei. Anul acesta ne continuăm investiţiile, în special în recrutarea de noi talente, pentru că avem nevoie să angajăm şi să pregătim specialişti care să contribuie la creşterea companiei.

De asemenea, ne-am propus să creştem capacitatea de producţie în fabrica din Otopeni şi să ne optimizăm toate operaţiunile, pentru a reduce şi mai mult impactul asupra mediului.

Reporter: Cât din producţia de ţigarete exportaţi şi în ce ţări?

Sorana Mantho: Principala noastră piaţă de export este Italia, urmată de Bulgaria, Albania, Cehia, Slovacia şi alte ţări din Uniunea Europeană. Fabrica din Otopeni este una dintre cele mai importante facilităţi de producţie ale PMI, având o linie de producţie modernă şi specialişti competenţi. Suntem deseori aleşi ca furnizor pentru partenerii noştri comerciali din regiune, datorită nivelului calitativ şi promptitudinii, dar şi datorită noilor investiţii în fabrică. Anul trecut, Camera de Comerţ a României a situat compania noastră pe primul loc în topul exportatorilor de produse din tutun.

Reporter: Câţi angajaţi are compania?

Sorana Mantho: Am ajuns la o echipă de peste 1.000 de angajaţi, în unitatea de producţie şi în divizia comercială. Pentru fabrica din Otopeni, am angajat 100 de persoane pe parcursul ultimului an, iar în 2015 intenţionăm să mai angajăm încă 40.

Reporter: Ce produse aţi lansat în ultima vreme?

Sorana Mantho: În ultimii ani, ne-am concentrat pe inovaţie, prin dezvoltarea de produse ce oferă consumatorilor experienţe noi. Am creat noi produse sub sigla Marlboro şi Chesterfield, pe care le-am introdus cu succes pe piaţă. Procesul de inovaţie va continua anul acesta.

Reporter: Care este portofoliul de produse pe care le comecializaţi în prezent pe piaţa noastră?

Sorana Mantho: Portofoliul Philip Morris include branduri precum Marlboro, L&M, Parliament, Virginia Slims şi Chesterfield. Brandurile noastre se adaptează continuu preferinţelor consumatorilor şi, desigur, intenţionăm ca în 2015 să facem schimbări care vor răspunde celor mai înalte aşteptări ale acestora.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat la nivel de grup?

Sorana Mantho: În 2014, Philip Morris International a raportat venituri nete de 29,8 miliarde dolari, excluzând accizele, şi venituri din exploatare de 11,7 miliarde dolari.

Reporter: Mulţumesc!