Consiliul Tineretului din România atrage atenţia asupra faptului că prin Programul de internship al Guvernului, derulat începând cu anul 2013, s-a instituit o formă de "angajare" în care tinerii ce lucrează pentru diferite instituţii nu beneficiază de vechime în muncă, asigurări de sănătate şi şomaj pe perioada activităţii, fapt care contravine legislaţiei muncii.
Consiliul Tineretului din România (CTR), Organizaţia de Tineret a Blocului Naţional Sindical (OT BNS), Alianţa Naţională a Organziaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) consideră necesară crearea unui cadru legal adecvat pentru astfel de programe, însă le cer partidelor politice şi premierului Dacian Cioloş garanţii că vor fi asigurate aceste drepturi stagiarilor, înainte de a susţine şi de a se implica în iniţiative concrete de reglementare în acest sens.
"Programul de internship al Guvernului României se derulează începând cu anul 2013, iar în ultimii doi ani stagiarii au fost retribuiţi sub forma unor burse, fără plata taxelor şi contribuţiilor aferente şi, implicit, fără recunoaşterea vechimii în muncă şi fără ca stagiarii să beneficieze de asigurări de sănătate şi şomaj. Ca urmare a neregulilor constatate, Consiliul Tineretului din România a depus sesizări la Inspecţia Muncii şi la Curtea de Conturi a României şi cere sancţionarea instituţiilor implicate", se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Tineretului din România, trimis Redacţiei.
Organizaţia arată că stagiarii nu au semnat contracte de voluntariat sau de muncă, ci contracte "nenumite", nespecifice şi care nu pot fi aplicate unei relaţii de tipul celei dintre stagiari şi Guvern. De asemenea, acestor stagii nu li se pot aplica prevederile aferente practicii pentru elevi şi studenţi, nefiind vorba de o practică prevăzută în programa şcolară/universitară, susţin asociaţiile de tineret.
"Guvernul ar trebui să dea exemplu în materie de respectare a drepturilor angajaţilor şi colaboratorilor săi. Prin neplata taxelor datorate, guvernul a ţinut tinerii care au lucrat acolo lipsiţi de o serie de drepturi extrem de importante. Vedem că tot mai multe instituţii şi chiar şi companii private au devenit interesate în a derula programe similare şi ne temem că "ediţiile" locale ar putea completa abuzurile sesizate şi cu altele noi. În timp, tinerii ar putea ajunge să lucreze 3, 6 sau chiar 12 luni în astfel de condiţii şi această practică ar putea fi legiferată ca atare, în locul elaborării unei iniţiative care să îi protejeze corespunzător, în acord cu recomandările europene în domeniu. Vor ajunge să lucreze, dar să nu poată beneficia de consultaţii gratuite la medic, de medicamente compensate şi nici măcar de recunoaşterea vechimii în muncă. Preferăm să sesizăm organele de control acum şi să ne asigurăm că fenomenul nu se mai răspândeşte până la crearea unui cadru legal adecvat", a declarat Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.
CTR, OTBNS, ANOSR şi CNE menţionează că a fost lansată o invitaţie de către Cancelaria prim-ministrului la consultări în vederea pregătirii unui document de poziţie pe tema unei legi a stagiilor profesionale, însă vor participa şi vor susţine acest demers doar în măsura în care sunt asumate mai întâi o serie de principii clare de lucru.
"Organizaţiile îi solicită premierului Dacian Cioloş să îşi asume public că stagiile profesionale vor fi plătite şi că stagiarii vor beneficia de asigurare de sănătate, de şomaj şi de recunoaşterea vechimii în muncă acumulată prin aceste stagii", se mai arată în comunicat.
Nu în ultimul rând, organizaţiile atrag atenţia că o lege a stagiilor profesionale va trebui să vizeze şi persoane fără studii superioare şi, de asemenea, să cuprindă reglementări clare atât pentru mediul privat, cât şi pentru instituţiile publice.