Contractele de concesiune, luate la verificat de Ministerul Agriculturii

• Interviu cu domnul Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Reporter: La preluarea mandatului aţi ridicat problema viitorului Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Luaţi în calcul să desfiinţati această agenţie sau este vorba doar despre o analiză mai aprofundată care să cuprindă verificarea patrimoniului, a contractelor de concesiune, a nivelul redevenţelor sau a participaţiilor statului?

Mihail Dumitru: Deocamdată suntem într-un proces de analiză a activităţii ADS. Noi analizăm portofoliul agenţiei atât din punctul de vedere al terenurilor pe care le gestionează, cât şi al participaţiilor statului în diferite sectoare agricole. Vom vedea şi care este situaţia terenurilor concesionate. Vrem să verificăm care este raportul între patrimoniul gestionat şi vomulul de muncă al ADS. Astfel, voi comensura personalul şi resursele agenţiei în funcţie de necesităţi. În ceea ce priveşte des-fiinţarea, atâta vreme cât statul va avea un domeniu de gestionat, exis-tenţa acestei agenţii este justificată.

Reporter: Recent aţi anunţat introducerea unei penalităţi pentru proprietarii care nu-şi lucrează suprafeţele de teren sau pentru cei care le-au lăsat abandonate.

Reporter: De ce este necesară această penalitate în condiţiile în care avem Legea fondului funciar care cuprinde atât obligativitatea asigurării întreţienerii terenurilor, cât şi sancţiuni severe?

Mihail Dumitru: România are o mare problemă legată de neutilizarea celei mai mari resurse, pă-mân-tul. Există o suprafaţă însemnată de teren agricol de cea mai bună calitate care este abandonată sau nelucrată. Noi ne dorim să rezolvăm aceas-tă problemă şi vom introduce un mecanism de reglare a sa. Legea fondului funciar prevedea, la un moment dat, chiar obligativitatea Consiliilor locale de a lua dreptul de exploatare a proprietarilor care nu lucrau terenul o perioadă de timp. Proprietarul era, astfel, obligat să lucreze terenul sub sancţiunea pierderii dreptului de exploatare. Eu cred că acest lucru aduce atingere dreptului de proprietate, garantat prin Constituţie. Nu ştiu de ce nu s-a aplicat această lege sau de ce nu s-a încercat aplicarea ei, dar, în opinia mea, dacă un Consiliu local ar fi procedat ca atare, iar propriatarul ar fi făcut recurs la dreptul de proprietate, ar fi avut câştig de cauză în Justitţie.

Reporter: După unele estimări, aproape jumătate din suprafaţa arabilă a ţării este nelucrată, iar proprietarii plătesc, deja, un impozit pe teren. Cum veţi soluţiona această problemă prin metoda penalizării?

Mihail Dumitru: În primul rând vom identifica terenurile nelucrate şi pe cele abandonate şi vom avea o situaţie foarte clară în acest sens. Ulterior, avem mai multe pârghii de acţiune. Vom introduce o penalitate care va consta, probabil, într-un impozit sau o altă formă de sancţiune. Actualul impozit pe teren este modic, deci, există posibilitatea să-l mărim progresiv acolo unde terenurile nu sunt lucrate. În al doilea rând, există instrumente care sunt în inventarul nostru şi aici mă refer la acordarea subvenţiilor europene - care ar trebui să se acorde cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu - şi la cele naţionale. În ceea ce priveşte subvenţiile europene, eu cred că fermierii nu respectă foarte bine bunele condiţii de agricole şi de mediu. Astfel, am instituit un grup de lucru pentru consolidarea controa-lelor. În privinţa fondurilor naţionale, ar trebui să fim mult mai atenţi cui dăm bani şi pe ce dăm bani. Voi introduce şi pentru fondurile naţionale aceleaşi reguli ca şi în cazul celor europene. Subvenţii vor primi doar cei care îndeplinesc bunele condiţii agricole şi de mediu, iar pe ceilalţi care nu-şi lucrează suprafeţele sau le-au abandonat, îi vom penaliza.

Reporter: Explicaţi-ne cum veţi proceda în cazul persoanelor în vârstă sau în cazul celor care nu pot, din diferite motive, inclusiv de sănătate, să-şi întreţină suprafeţele? Îi veţi penaliza şi pe aceştia? Penalităţile le vor aplica primăriile, Consiliile locale, sau Direcţiile Agricole?

Mihail Dumitru: Noi nu ne propunem să mărim veniturile bugetare, astfel, şi nici să-i penalizam pe cei care nu au resurse să-şi întreţină suprafeţele. Noi vrem doar să aducem terenul în activitatea agricolă. Personale în vârstă sau cele care nu au resurse pot, fie să găsească o soluţie să menţină terenul curat, fie să-l dea în arendă sau să-l vândă. În ceea ce priveşte penalităţile, vom lucra prin sistemul ministerului Agriculturii, prin APIA, eventual prin Direcţiile Agricole. Rămâne de stabilit acest aspect iar anul acesta îl vom finaliza.

Reporter: Dacă acordarea subvenţiilor va fi condiţionată de res-pectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, atunci acordarea ajutoarelor de stat va fi condiţionată de înregistrarea beneficiarilor ca PFA sau persoană juridică? Este aceasta o modalitate şi de reducere a evaziunii fiscale în sector?

Mihail Dumitru: Da. Beneficiarii noilor forme de ajutoare de stat trebuie să fie de la PFA (persoană fizică autorizată) până la companii şi să fie înscrise în registrul agricol sau registrul fermelor. Este o modalitate de a fiscaliza sectorul agricol, cel mai nefiscalizat sector din economie, din care circa 70% nu intră în circuitul oficial al economiei.

Reporter: O altă măsură recomandată de către producători ar fi reducerea TVA pe anumite sectoare, cum ar fi cel cerealier. Este posibil acest lucru anul acesta?

Mihail Dumitru: Nu. Anul aces-ta nu putem vorbi de reduceri de TVA. Această taxă are o contribuţie mare bugetară şi mi-e greu să cred că guvernul din care fac parte va fi de acord cu reducerea sa, mai ales în condiţiile în care avem de respectat un angajament cu FMI privind stabilitatea macro-economică.

Reporter: Domnule ministru, campania agricolă de primăvară stă să înceapă, doar condiţiile meteorologice nefavorabile amânând primele lucrări. Ce sprijin veţi acorda fermierilor în acest sens?

Mihail Dumitru: Noi în primul rând operăm cu formele de ajutor care vin din cadrul Comunităţii Europene, adică cu plata unică pe suprafaţă. La acestea noi venim cu un complement, pentru că la plata unică pe suprafaţă, România ca şi celelalte noi state membre, nu beneficiază de cuantumul integral al acestei plăţi cum beneficiază celelalte state vechi din UE. Astfel, agricultorii vor primi plata unică la hectar, iar pe anul acesta, după toate calculele, aceasta înseamnă 81 de euro din fonduri europene. Aceasta se completează cu o contribuţie de la bugetul de stat pe care nu am calculat-o, dar subvenţia globală, din fonduri europene plus contribuţia de la bugetul de stat, poate ajunge undeva în jur de 160 de euro la hectar.

Reporter: Este posibil să solicitaţi mai mulţi bani din fondurile europene pentru plata la suprafaţă prin transferul de fonduri din pilonul doi al PAC, în primul pilon?

Mihail Dumitru: Acest lucru nu mai este posibil. A existat, într-adevăr, această posibilitate până la sfârşitul anului trecut, dar a expirat. În ceea ce priveşte plăţile complementare, din punct de vedere legal, am obţinut, anul trecut, de la Comisia Europeană, prin Bilanţul de sanatate al PAC, să acordăm plăţi complementare până la 90% din valoarea acordată din fondurile europene, ceea ce înseamnă, per total, circa 160 de euro la hectar. Asta depinde dacă avem şi resursele naţionale bugetare să o facem. Este posibil să se ajungă la acest nivel global în a doua jumătate a anului.

Reporter: În afara de cei circa 81 de euro la hectar ce altceva vor mai primi agricultorii în campania agricolă de primăvară? Înainte de anul acesta s-au acordat 21 de ajutoare de stat. Spre exemplu subvenţia la motorină mai poate fi acordată?

Mihail Dumitru: După lista mea, s-au acordat 56 de ajutoare de stat. În cazul motorinei, noi acum discutăm despre posibilitatea reducerii accizei până la nivelul minim de la 21 euro. Am făcut un calcul şi intenţionăm să introducem o astfel de schemă. Intenţia noastră este să aplicăm pe campania agricolă de primăvară într-o primă parte, şi într-a doua parte, în toamnă. Aceasta este permisă, trebuie doar comunicată Co--misiei Europene. Urmează să luăm o decizie la nivelul Guvernului.

Reporter: Câte ajutoare de stat aţi pregătit până în acest moment şi în ce stadiu de aplicare sunt?

Mihail Dumitru: Avem două scheme de ajutor de stat care trebuiesc notificate în domeniul zootehnic. Una este pentru bunăstarea în domeniul creşterii porcilor, iar alta în domeniul creşterii păsărilor. Aces-tea au fost pre-notificate, Comisia Europeană a făcut observaţii pe ele, şi le vom notifica. Mai sunt încă două scheme care au fost pregătite, una este legată de conducerea regis-trelor genealogice în domeniul bovinelor, iar una este pentru protejarea raselor rare.

Reporter: Momentan aveţi bani pentru cele patru scheme de ajutor de stat? Veţi notifica mai multe sche-me de ajutor de stat în cursul anului?

Mihail Dumitru: Nu avem bani pentru toate. Avem o parte din bani şi sperăm ca la prima rectificare bugetară să obţinem mai mulţi în a doua jumătate a anului. Noi putem pregăti o listă mult mai mare bine-înţeles, dar depinde foarte mult de câte resurse bugetare vom avea. Noi sperăm într-o creştere a economiei naţionale, să avem mai multe resurse bugetare şi agricultura să beneficieze de mai mult mai mult.

Reporter: Este adevărat că urmea-ză să introduceţi şi o primă pentru litrul de lapte?

Mihail Dumitru: Prima pe litrul de lapte este o formă de subvenţionare nepermisă, cuplată. Noi am avut o discuţie cu fermierii destul de aprinsă în care ne-au cerut acest lucru. Eu le-am promis că voi ridica această problemă şi o voi discuta la Bruxelles. Există o particularitate a României şi Bulgariei, ţări care au avut o perioadă de tranziţie pentru calitatea laptelui. Aceea perioadă de tranziţie a expirat anul trecut, dar România şi Bulgaria a obţinut o prelungire a perioadei de tranziţie de doi ani. Noi am spus că vom încerca justificând necesitatea de a îmbunătăţi calitatatea laptelui şi de a atinge acest obiectiv, să vedem dacă putem continua această formă de sprijin.

Reporter: Consideraţi că dacă schemele de ajutor de stat vor fi aprobate mai uşor în condiţiile în care Dacian Cioloş este comisarul european pe Agricultură?

Mihail Dumitru: Prezenţa domnului Dacian Cioloş este o recunoaştere a României ca stat important în cadrul UE şi a competenţelor sale profesionale. Domnul Cioloş are un mandat să trateze toate statele egal însă pentru noi constituie un avantaj că are la cunoştiinţă problemele agriculturii româneşti şi particularităţile noastre. Dacă notificările noastre vor respecta legislaţia europeană, atunci vor fi acceptate ca fiind ale oricărui alt stat membru al UE.

Reporter: Aveţi ceva să reproşaţi fostei conduceri din mister?

Mihail Dumitru: Am moştenit foarte multe lucruri, dar nu sunt aici că să reproşez fostei conduceri, ci să preiau lucrurile din momentul în care le-am găsit şi să le duc mai departe. Mandatul meu este să rezolv, punctual, aceste lucruri şi să stabilizez situaţia în acest minister astfel încât, în anii următorii, sistemul să fie stabil , vizibil, iar oamenii să ştie exact cât vor primi de la minister.

Reporter: Vă mulţumesc!