Cum a ajuns Hidroelectrica la un risc de faliment sub 5%, după insolvenţă

Riscul de faliment al Hidroelectrica a coborât sub 5%, în prezent, în urma ieşirii companiei din insolvenţă, după ce acest indicator urcase la peste 85%, în 2012. Astfel, Hidroelectrica este, în momentul de faţă, una dintre cele mai sigure şi rentabile companii din ţara noastră.

La sfârşitul anului trecut, datoriile totale ale societăţii au scăzut masiv, ajungând sub 750 milioane de lei, iar profitul net a rămas la acelaşi nivel cu 2014, aproape un miliard lei.

Conform modelelor economice de calcul al riscului de faliment, compania a ajuns la un nivel înalt de siguranţă a echilibrului economico-financiar pe termen scurt şi lung.

Până să intre în insolvenţă, Hidroelectrica reprezenta tipul de societate unde conducerea avea performanţe economice bune atunci când depăşea cu puţin limita inferioară a capabilităţii companiei.

Însă, cu un an înainte ca societatea să intre în insolvenţă (2012), totul părea că avansează.

În 2011, Fondul Proprietatea cerea convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în cadrul societăţii pentru aprobarea listării la Bursa de Valori Bucureşti. De asemenea, la începutul anului 2012, compania preconiza un profit de 50 milioane de lei, de cinci ori mai mare decât cel realizat anul precedent.

Dar, pentru Hidroelectrica era din ce în ce mai greu, deoarece avea în derulare contracte cu "băieţii deştepţi", prin care compania vindea energia electrică cu mult sub preţul pieţei. Soluţia găsită pentru rezolvarea problemei a fost insolvenţa.

Astfel, Consiliul de Administraţie al societăţii a hotărât, pe 15 iunie 2012, intrarea Hidroelectrica în insolvenţă. Remus Vulpescu, preşedintele de atunci al Consiliului de Administraţie, a pus decizia pe seama managementului dezastruos al companiei.

Indicatorii economico-financiari, din acel an, ajunseseră la pământ.

În perioada 2006-2012, riscul de faliment de Hidroelectrica urcă fulminant, conform calculelor noastre, 2011 şi 2012 reprezentând anii cu cel mai mare grad de risc de faliment al companiei.

Începând cu anul 2006, compania a avut un potenţial scăzut de a onora obligaţiile în mai puţin de un an, conform ratei lichidităţii efective. Conform metodelor consacrate de literatura de specialitate, acest indicator trebuie să fie minimum 0,5, pentru siguranţa companiei. În cazul Hidroelectrica, încă din 2006, această rată era de 0,234, suferind un declin masiv, în următorii ani, pentru ca, în 2011, să coboare până la 0,034.

Şi fondul de rulment, un alt criteriu de lichiditate, care evidenţiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile pe termen scurt, a suferit o involuţie în 2011, ajungând la -2,1 miliarde lei, iar trezoreria Hidroelectrica era peste zero doar cu 88 milioane de lei.

Odată cu intrarea Hidroelectrica în insolvenţă, au început renegocierile contractelor cu "băieţii deştepţi". Apoi, au urmat şi procesele cu aceştia.

În anii de insolvenţă, indicatorii companiei s-au îmbunătăţit considerabil.

La sfârşitul lunii iunie din 2013, Tribunalul Bucureşti a decis ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă, iar Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica Euro Insol, declara, atunci, că listarea Hidroelectrica pe BVB se va face cel mai probabil în primul trimestru al anului 2014.

Cu un profit net de peste 700 milioane de lei şi cu indicatori financiari ridicaţi, societatea demonstra, la finele lui 2013, că se îndepărtează de posibilitatea falimentului. Acest an reprezintă relansarea Hidroelectrica pe piaţă. Potrivit metodelor de calcul a indicatorului de risc de faliment, rata acestuia pentru anul menţionat se plasează la un procentaj de 50%-55%.

Având în vedere performanţele economice ale companiei, Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica de atunci, susţinea că societatea nu mai riscă să intre în insolvenţă, însă, imposibilul s-a întâmplat, la începutul anului 2014, din cauza unui recurs admis de către Curtea de Apel Bucureşti, prin care Alpiq Romindustries şi Alpiq Romenergie se opuneau ieşirii din insolvenţă a producătorului de energie hidro.

Chiar şi aşa, Guvernul spera să listeze Hidroelectrica la finele lunii iunie din 2014, prin vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile companiei.

Speranţa Guvernului nu a ţinut nici măcar o lună. Ministrul Energiei de atunci, Răzvan Nicolescu, menţiona că listarea la bursă a Hidroelectrica, în anul precizat, era imposibilă.

Sfârşitul anului 2014 aduce şi cele mai bune rezultate economice, pentru Hidroelectrica, din ultimii ani: datorii de sub 1,3 miliarde lei, aflate la un minim al ultimilor ani, profit net de aproximativ 950 milioane lei şi o cifră de afaceri de 3,4 miliarde lei. Astfel, la finalul anului 2014, toţi indicatorii economici ai societăţii plasează Hidroelectrica în afara zonei de risc ridicat de faliment.

Anul 2015 începe cu o contraofensivă a administratorului judiciar al Hidroelectrica împotriva "băieţilor deştepţi" din energie. La puţin timp, Tribunalul Bucureşti respingea, ca neîntemeiate, toate opoziţiile formulate de traderii de energie şi de sindicate împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica.

2016 a adus companiei câştigarea tuturor proceselor cu băieţii deştepţi, plata tututor datoriilor şi, ulterior, ieşirea din insolvenţă.