LEGEA SECURITĂŢII CIBERNETICE Societatea civilă este revoltată!

Actualizare 16:52 Orban: "PNL contestă la CCR legea privind securitatea cibernetică a României"

Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a afirmat într-o conferinţă de presă că deputaţi ai PNL au contestat la CCR legea cu privire la securitatea cibernetică a României.

"Parlamentarii care au semnat sesizarea către Curtea Constituţională încalcă drepturile fundamentale ale cetăţeanului şi o serie de articole ale Constituţiei", a declarat Orban în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul partidului.

"Noi considerăm că principiul legalităţii este încălcat prin această reglementare adoptată de Parlament", a mai spus liderul PNL.

"După părerea mea, această tentativă a Guvernului Ponta de a permite serviciilor de informaţii să intre cu bocancii în sfera privată a cetăţenilor este o gravă încălcare a democraţiei. Noi ca liberali nu putem permite aşa ceva", a mai spus Ludovic Orban.

-------

Legea privind securitatea cibernetică a ţării noastre, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, a stârnit valuri de nemulţumire, existând chiar manifestări, de mică amploare, în stradă. Nu mai puţin de treisprezece organizaţii neguvernamentale consideră că legea, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanţiile constituţionale privind viaţa privată şi cer să fie analizată de Curtea Constituţională a României înainte de promulgarea ei.

Cum organizaţiile semnatare nu au competenţa legală de a sesiza CCR, acestea s-au adresat instituţiilor care pot face acest lucru după cum urmează: "1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinţei populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaţilor, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societăţii civile. Fie şi în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consfinţite prin Constituţie. 2. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă în România. Ne exprimăm speranţa că ÎCCJ va fi la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor şi se va constitui în garant al primatului legii şi al statului de drept. 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor în raport cu autorităţile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeaşi factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) şi sperăm că va rămâne consecvent acţiunilor sale, în ceea ce priveşte respectarea dreptului la viaţă privată. 4. Preşedintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Preşedintele este în situaţia de a face dovada ataşamentului său faţă de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relaţiei dintre cetăţean şi stat pentru următorii cinci ani". Principalele critici ale organizaţiilor semnatare la adresa Legii securităţii cibernetice sunt: "1.Problema: Acces la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituţii. Soluţie: Accesul la datele informatice se poate face doar în condiţiile Codului de Procedură Penală (art 138 şi 140). 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public şi privat, deci o arie extrem de largă. Soluţie: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public şi privat identificate ca Infrastructuri Critice. Lista acestora trebuie să fie în lege. 3. Problema: Legea acordă SRI competenţe principale în domeniul securităţii cibernetice. Soluţia: Conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie "organisme civile, care să funcţioneze integral pe baza controlului democratic, şi nu ar trebui să desfăşoare activităţi în domeniul informaţiilor". Semnatarii acestui apel public sunt: Maria-Nicoleta Andreescu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI),Mircea Toma, ActiveWatch,Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Ştefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org, Tiberiu Turbureanu, Fundaţia Ceata, Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Mihail Bumbeş, Miliţia Spirituală, Toma Pătraşcu, Asociaţia Secular Umanistă din România (ASUR), Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundaţia pentru o Societate Deschisă,Cătălin Hegheş, Director Executiv - Asociaţia Pentru Minţi Pertinente AMPER, Ionuţ Oprea, Asociaţia IAB România (Interactive Advertising Bureau).

Senatul a adoptat, săptămâna trecută, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie. Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.