Marile pandemii - vulnerabilitatea omenirii în faţa bolilor infecţioase

Ilustraţie de MAKE

Pandemia de COVID-19 pare departe de a se încheia, un număr de 5.414 cazuri noi de îmbolnăviri fiind raportate, la nivel naţional, în săptămâna 5-12 august, în creştere cu 0,8% faţă de săptămâna precedentă, după cum anunţă Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). Conform sursei citate, au fost înregistrate 25 de decese, toate la persoane având comorbidităţi. Potrivit raportului, 1.685 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare. În intervalul menţionat, s-au raportat 25 de decese datorate COVID-19, toate persoanele prezentând comorbidităţi. De asemenea, au fost efectuate 1.173 de teste RT-PCR şi 16.390 de teste rapide antigenice, cu 3,6% mai puţine decât în săptămâna anterioară. Rata pozitivităţii a fost de 30,8%, în creştere cu 1,3%. Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.550.559 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 şi 69.020 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat. În total, au fost prelucrate 14.023.475 de teste RT-PCR şi 14.905.725 de teste rapide antigenice.

Libertatea era mai largă înainte de pandemia de COVID-19, iar acum ne amintim cu greu că până în anul 2020 trăiam cu totul altfel. De altfel, epidemiile au avut un impact profund asupra istoriei umanităţii, modelând cursul civilizaţiilor şi influenţând dinamica socială, economică şi politică.

De-a lungul secolelor, omenirea s-a confruntat cu diverse pandemii care au influenţat profund societatea, aducând schimbări majore şi provocând mari suferinţe. Un lucru este cert, omenirea este descoperită în faţa bolilor infecţioase (bolile contagioase, provocate de agenţi infecţioşi, transmisibili, care pot fi microbi, virusuri, paraziţi mono- sau pluricelulari sau fracţiuni proteice, peptide, care afectează omul, animalele, plantele, insectele, chiar şi bacteriile. În cazul oamenilor ele pătrund în corp prin anumite "porţi de intrare", fiind transmise direct, de la persoană la persoană, sau prin vectori).

Cele două mari pandemii care au lovit lumea, înainte de secolul al XXI-lea, sunt aduse, din nou, în discuţie, dar acum este pomenită şi pandemia începută în 2020.

Citiţi aici despre cardul european de vaccinare

Vara aceasta s-a vorbit intens despre o nouă creştere a numărului de persoane infectate cu COVID-19. Ştirile pe această temă au stârnit destul de multă emoţie, pentru că evenimentele din ultimii patru ani au lăsat urme adânci în mentalul colectiv.

• Ciuma Neagră: O catastrofă globală

Una dintre cele mai devastatoare epidemii din istoria omenirii a fost Ciuma Neagră, care a lovit Europa începând din 1348. Aceasta a fost cea mai pustiitoare molimă înregistrată vreodată, ducând la moartea a aproximativ 75 de milioane de oameni la nivel global, dintre care 25 de milioane doar în Europa. Aceasta însemna aproape jumătate din populaţia continentului european de la acea vreme. Ciuma (pesta) este o boală produsă de bacteria Yersinia pestis şi e transmisă de la şobolani la om, prin înţepăturile puricilor care se hrănesc cu sângele ambelor specii, prin contact direct sau în mod excepţional, prin inhalare. Ciuma este o boală infecţioasă zoonotică gravă cunoscută şi ca "moartea neagră". Răspândirea rapidă a ciumei a fost facilitată de reţelele comerciale aflate în plină expansiune, boala extinzându-se din Asia, prin Mongolia şi nordul Chinei, până în Europa. În spaţiul nostru, ciuma a lăsat urme adânci, afectând populaţia de-a lungul mai multor valuri epidemice. Cronicarul Grigore Ureche menţionează ciuma din 1522, care a provocat "omor mare", iar cea din 1578, în timpul domniei lui Petru Şchiopu, a fost de asemenea devastatoare. Istoria consemnează că, între 1349 şi 1526, au avut loc nu mai puţin de 25 de reizbucniri ale ciumei în regiunea noastră, fiecare episod aducând pierderi semnificative de vieţi omeneşti. Potrivit Historia, un alt episod tragic din istoria noastră este "Ciuma lui Caragea" (1812-1814), care a afectat Ţara Românească. Estimările arată că peste 90.000 de oameni au murit, dintre care 40.000 numai în Bucureşti. Această epidemie a subliniat vulnerabilitatea comunităţilor faţă de bolile infecţioase şi lipsa mijloacelor eficiente de prevenire şi tratare a acestor maladii. Pe lângă ciumă, în perioada medievală, şi alte boli infecţioase au avut un impact semnificativ asupra populaţiei, printre acestea numărându-se holera şi lepra. Holera, o boală bacteriană transmisă prin apă contaminată, a continuat să facă victime şi în perioadele moderne, în special în ţările din Asia şi Africa de Sud. Lepra, o boală infecţioasă cronică, a afectat de asemenea populaţia de-a lungul secolelor, iar în România încă există cazuri izolate, cum este cazul bolnavilor de la Tichileşti, judeţul Tulcea.

Citiţi aici despre dosarele privind decesele din ATI

În istoria globală, epidemiile au jucat adesea un rol determinant în cuceriri şi schimbări culturale. În special în contextul colonizării Lumii Noi de către europeni, bolile aduse din Europa, precum variola, au avut un impact devastator asupra populaţiilor indigene. Estimările sugerează că bolile, combinate cu acţiunile militare şi coloniale, au redus populaţia indigenă cu 70% până la 90% în secolul al XVI-lea. Deşi există teorii care sugerează că epidemiile ar fi fost folosite deliberat ca arme biologice, istoria nu confirmă această ipoteză în mod decisiv. În realitate, bolile s-au răspândit adesea necontrolat, iar efectele devastatoare au fost în mare parte consecinţa lipsei de imunitate a populaţiilor indigene faţă de bolile europene.

• Gripa Spaniolă: Un flagel al secolului al XX-lea

O altă pandemie devastatoare, care a lăsat urme adânci în secolul XX, a fost Gripa Spaniolă din 1918-1919. Aceasta a fost o pandemie de gripă cauzată de un virus de tip H1N1, care s-a răspândit rapid pe tot globul la sfârşitul Primului Război Mondial. Cu un număr estimat de 50-100 de milioane de victime, gripa spaniolă a afectat aproape o treime din populaţia mondială, potrivit unibuc.ro, făcându-o una dintre cele mai mortale pandemii din istorie. Gripa spaniolă a fost deosebit de letală în rândul adulţilor tineri, o categorie de vârstă care, în mod obişnuit, nu este grav afectată de gripa sezonieră. Efectele pandemiei au fost amplificate de condiţiile precare de igienă şi de sănătate publică existente după război, precum şi de mobilizarea masivă a populaţiei în timpul conflictului, care a facilitat răspândirea rapidă a virusului.

Citiţi aici despre pacientul ucis cu premeditare de medicii din Spitalul Sfântul Pantelimon

Impactul gripei spaniole a fost resimţit şi în România, unde autorităţile au fost nevoite să implementeze măsuri stricte pentru a limita răspândirea bolii. Spitalele au fost copleşite de numărul mare de bolnavi, iar lipsa de resurse medicale a agravat situaţia.

• COVID-19, cel mai recent coşmar

Actuala pandemie de COVID-19, care a cuprins aproape întreaga lume, a adus în prim-plan vulnerabilitatea globală în faţa bolilor infecţioase şi a evidenţiat importanţa măsurilor de sănătate publică. Deşi comparată adesea cu marile epidemii ale trecutului, această pandemie se diferenţiază prin amploarea răspândirii sale globale şi prin impactul economic şi social complex pe care l-a avut. Pandemia COVID-19, cunoscută şi sub numele de pandemia de coronavirus a debutat în 2019, în Asia. Noul virus a fost identificat pentru prima dată în urma unui focar din Wuhan, China, în decembrie 2019. Încercările de a-l limita acolo au eşuat, permiţând virusului să se răspândească în alte zone din China şi, ulterior, în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat focarul o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional la 30 ianuarie 2020 şi o pandemie la 11 martie 2020. Până în 2023, au fost înregistrate oficial 680 milioane de cazuri şi 6,8 milioane de decese confirmate.

Este clar că epidemiile au jucat un rol central în istoria umanităţii, schimbând cursul evenimentelor şi remodelând societăţi. De la Ciuma Neagră care a devastat Europa medievală, la Gripa Spaniolă care a afectat secolul XX şi la epidemii mai recente precum COVID-19, aceste evenimente ne reamintesc de vulnerabilitatea noastră în faţa bolilor infecţioase şi de importanţa măsurilor de sănătate publică. În acelaşi timp, ele au provocat schimbări culturale şi sociale profunde, influenţând destinul civilizaţiilor şi lăsând amprente adânci în istoria omenirii.

Cercetătorii de la Universităţile din Oxford, Leeds şi Arizona au analizat zeci de studii anterioare privind Covid de lungă durată pentru a examina numărul şi gama de persoane afectate, mecanismele care stau la baza bolii, numeroasele simptome pe care le dezvoltă pacienţii şi tratamentele posibile. Covid de lungă durată, cunoscut şi sub denumirea de afecţiune post-Covid-19, este definit în general ca simptome care persistă timp de trei luni sau mai mult după o infecţie acută cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala. Tulburarea poate afecta şi deteriora multe sisteme de organe, ducând la afectarea gravă şi pe termen lung a funcţiei şi la o gamă largă de simptome, inclusiv oboseală, tulburări cognitive (adesea denumite "ceaţă cerebrală"), dificultăţi de respiraţie şi durere. Covid de lungă durată poate afecta aproape pe oricine, inclusiv toate grupele de vârstă şi copiii. În mod surprinzător, rata Covid de lungă durată în cea mai defavorizată cincime din populaţia din Marea Britanie, de exemplu, (3,2%) este de două ori mai mare decât în cea mai puţin defavorizată cincime (1,5%). Femeile sunt puţin mai susceptibile decât bărbaţii de a fi afectate. Cercetătorii au constatat că, în timp ce unele persoane se vindecă treptat de Covid de lungă durată, la altele afecţiunea poate persista ani de zile. Multe persoane care au dezvoltat Covid prelungit înainte de apariţia vaccinurilor sunt încă bolnave. În cazul în care o persoană a fost vaccinată complet şi are la zi vaccinurile de rapel, riscul de Covid de lungă durată este mult mai scăzut. Cu toate acestea, 3-5% dintre persoane încă dezvoltă Covid de lungă durată după o infecţie acută cu noul coronavirus. Numai în Regatul Unit, Covid prelungit afectează aproximativ 1,8 % din populaţie, iar 71 % dintre persoanele care suferă de această afecţiune o au de mai mult de un an. Studiul a constatat, de asemenea, că sunt implicate o gamă largă de mecanisme biologice, inclusiv persistenţa virusului iniţial în organism, perturbarea răspunsului imunitar normal şi coagularea microscopică a sângelui, chiar şi la unele persoane care au avut doar infecţii iniţiale uşoare. Nu există încă tratamente dovedite pentru Covid de lungă durată, iar gestionarea actuală a afecţiunii se concentrează pe modalităţi de ameliorare a simptomelor sau de asigurare a reabilitării.

Specialiştii spun că este imperios necesar să se dezvolte şi să se testeze biomarkeri (de exemplu, teste de sânge) pentru a diagnostica şi monitoriza Covid prelungit şi pentru a identifica terapii care să abordeze cauzele profunde ale bolii. Populaţia îşi poate reduce riscul de a dezvolta Covid de lungă durată prin evitarea infecţiei (de exemplu, prin purtarea măştii în spaţiile interioare aglomerate), prin administrarea promptă de antivirale în cazul în care se îmbolnăvesc de Covid-19, prin evitarea exerciţiilor fizice intense în timpul unor astfel de infecţii şi prin asigurarea faptului că sunt la zi cu vaccinurile şi rapelurile împotriva Covid-19. "Covid de lungă durată este o afecţiune sumbră, dar există motive pentru un optimism prudent. Diverse tratamente bazate pe mecanism sunt testate în cadrul studiilor de cercetare. Dacă se dovedesc eficiente, acestea ne-ar permite să vizăm anumite subgrupuri de persoane cu terapii de precizie", a declarat Trisha Greenhalgh, profesor de ştiinţe ale sănătăţii de îngrijire primară la departamentul Nuffield de Ştiinţe ale Sănătăţii de Îngrijire Primară din Oxford. Dincolo de tratamente, devine din ce în ce mai clar că în privinţa Covid de lungă durată, afecţiunea reprezintă o povară socială şi economică enormă pentru indivizi, familii şi societate, spune ea. Cercetarea, intitulată "Covid de lungă durată: o actualizare clinică generală" a fost publicată în revista The Lancet.

---------------------

O echipă de cercetători, condusă de Universitatea din Houston, Statele Unite, a descoperit două noi modalităţi de prevenire şi tratare a virusurilor respiratorii. În două articole consecutive publicate în revista Nature Communications, laboratorul din Texas raportează dezvoltarea şi validarea NanoSTING, un spray nazal, ca un activator imunitar cu spectru larg pentru controlul infecţiei împotriva mai multor virusuri respiratorii; şi dezvoltarea NanoSTING-SN, un vaccin nazal pan-coronavirus, care poate proteja împotriva infecţiei şi bolii a tuturor membrilor familiei coronavirus. NanoSTING este o formulă specială care utilizează mici picături de grăsime pentru a furniza un ingredient de stimulare a imunităţii numit cGAMP. Această formulă ajută celulele organismului să rămână în stare de alertă maximă pentru a preveni atacul virusurilor respiratorii. După cum s-a văzut după recenta pandemie de Covid-19, dezvoltarea de tratamente disponibile pe piaţă care să contracareze virusurile respiratorii este o problemă în mare parte nerezolvată, cu un impact uriaş asupra vieţii populaţiei. "Rezultatele noastre au arătat că administrarea intranazală a NanoSTING, este capabilă să provoace răspunsuri benefice ale interferonului de tip I şi de tip III care sunt asociate cu protecţia imunitară şi beneficiul antiviral", spune primul autor şi asociat postdoctoral, Ankita Leekha. Autorii mai arată că NanoSTING poate proteja împotriva tulpinilor de gripă sensibile şi rezistente la Tamiflu, subliniind potenţialul său ca terapie cu spectru larg. "Capacitatea de a activa sistemul imunitar înnăscut prezintă o cale atractivă de oferi protecţie populaţiei împotriva mai multor virusuri respiratorii, variante virale şi, de asemenea, de a minimiza transmiterea la persoanele vulnerabile", a precizat Leekha. Potrivit cercetătorilor, avantajul NanoSTING este acela că este necesară o singură doză, spre deosebire de antivirale precum Tamiflu, care necesită 10 doze.

Mecanismul de acţiune al NanoSTING este complementar vaccinurilor, anticorpilor monoclonali şi antiviralelor, au remarcat autorii. În ciuda implementării cu succes a mai multor vaccinuri împotriva SARS-CoV-2, aceste vaccinuri necesită actualizări constante din cauza evoluţiei virale, plus că generaţia actuală de vaccinuri oferă doar o protecţie limitată împotriva transmiterii SARS-CoV-2. Autorii mai arată că vaccinul nazal a fost 100% eficient în prevenirea transmiterii COV Omicron la gazdele nevaccinate. "Capacitatea de a proteja împotriva mai multor coronavirusuri şi variante oferă potenţialul interesant către un vaccin universal împotriva coronavirusurilor", a indicat Leekha. Potrivit cercetătorilor, capacitatea de a preveni infecţiile şi transmiterea ar putea pune capăt în cele din urmă acestui ciclu de transmitere şi evoluţie virală la persoanele imunocompromise.

link: Cele mai mari temeri ale secolului al XXI-lea

link: Sfârşitul pandemiei, cercetat de oamenii de ştiinţă

Opinia Cititorului ( 34 )

1. Da
(mesaj trimis de Oarecare în data de 15.08.2024, 02:22)
Este o mică diferență. Așa zisa pandemie de covid a avut la bază experimentele de laborator gain of function . Antidotul a fost catastrofal și experimental Așa zisul vaccin a provocat rău; nimic altceva .
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 05:01)
  Asazisa pandemie a fost o pandemie indiferent de ceea ce a avut la baza.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 08:12)
  Din laboratorul chinez din Wuhan a scapat virusul.
  1.3.  Virus Covid (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Illeu în data de 15.08.2024, 09:43)
  Fiind artificial, virusul Covid are manifestări stranii, mai greu de identificat și tratat.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 14:13)
  .....a provocat rau si nimic alceva. ??Ț?? Esti cam carcotas..
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Oarecare în data de 16.08.2024, 17:33)
  Mie mi-a plăcut când îmi strănutau babele-n ochi, deși n-aveam în cap decât sursa virusului și un neuron.
  1.6.  Mda (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de Oarecare în data de 16.08.2024, 18:27)
  Acum e clar, Putlerica. Ai ajuns rezident permanent în rezerva de lux de la Obregia din cauza înțepăturilor multe și dese cu borșul vax.
  În loc să te odihnești la câte sedative am băgat în tine, iar te dai Oarecare.
  Și mâine ai programată întâlnirea cu Soso.
  Să te faci gigea. O să te stoarcă bine :)
  Să puneți la ușă mesajul "do not disturb"
  Nebunaticilor :))
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de Oarecare în data de 17.08.2024, 12:45)
  Uneori scriu la subiect, alteori o iau prin salon după neuronul stingher.
2. fără titlu
(mesaj trimis de wes în data de 15.08.2024, 10:38)
Doar vaccinatii se mai imbolnavesc, au sistemul imunitar praf.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 10:54)
  Nu.
  Sunt vaccinat de trei ori si n-am nimic.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 11:00)
  N-am mai facut nici macar o raceala de la vaccin, deci mai mult ca sigur sistemul imunitar e la locul lui. dc nu si mai bun
  2.3.  Da (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Oarecare în data de 15.08.2024, 11:27)
  Dr. Fauci, tartorul șef american din vremea plandemiei, a făcut recent covid a treia oară.
  Asta după ce s-a înțepat cu porcăria aia de șase ori :)
  Săracul, poartă și acum mască.
  E lipită de față ca marca pe scrisoare :))
  Sistemul imunitar nu are cum sa fie mai bun, din contra. Citește studiile făcute.
  Oricum, sănătate să fie.
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Nic în data de 15.08.2024, 13:55)
  Orice vaccin traumatizeaza sistemul imunitar.
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 14:34)
  Hai sa nu fim ridicoli....Fiecare persoana isi are gena si propriul lui fel de organism. Vaccinul nu este un panaceu pentru toata populatia..,asa dupa cum la orce medicament pe care-l gasesti in piata are un asa zis capitol '' reactii adverese'' 1/10,1/100,1/1000 etc.
  2.6.  Da (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de Oarecare în data de 15.08.2024, 16:49)
  Asa e. Eu nu am generalizat.
  Doar că ăsta nu a fost vaccin, ci un ser genic pe bază de Arnm.
  Nu a fost "sigur și eficient", nu a imunizat pe nimeni , nu a protejat deloc împotriva infectării.
  Toate sunt acum minciuni dovedite.
  Cei care s-au vaccinat nu au fost informați cu privire la posibilele efecte adverse, dar au fost puși să semneze pentru acord.
  Din punctul meu de vedere este vorba de un scandal planetar. În timpul așa-zisei pandemii s-a petrecut cel mai mare experiment social și medical din istoria omenirii.
  Nu trebuie să uităm asta.
  Nefiind un conspiraționist, astfel de experimente vor mai fi încercate în viitorul destul de apropiat.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 16:53)
  ai rabdare , eu am !
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 16:51)
De ce oare covidul asta este doar in presa ? nici in varful asa zisei pandemii nici acum nu am auzit pe nimeni sa se vaite de covidul asta , aceleasi raceli si viroze pe care le stia lumea . am crezut ca s-au terminat banii de propaganda , dar vad ca parca izvorasc !
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.08.2024, 17:36)
  Ești de la țară? Mai sunteți 3 în sat?
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 09:03)
  Stau in pasajul englez , tarane , daca ai auzit de el !?
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 12:26)
  au renuntat la propaganda cei care au organizat cacealmaua pandemiei si voi micii raspandaci nu va lasati .
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 12:46)
  Cum să auzi în pasajul englez, la tine la izolare, țărane?!?
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 16:10)
  du-te si da apa la animale , daca te poti deplasa , dar nu cred !
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 23:37)
  Și în timpul ăsta ție-ți moare vaca de foame, țărane!
  3.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2024, 13:10)
  Nu aveti air conditionat in salon ?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 19:47)
Chiar e amuzant... unii "invata pe rupte" (nu nu vorbesc de 60+% din absolventii din Romania), sunt angajati "pe bune", "cerceteaza" si ei "ceva" "pe bune"... numai ca sa-i imbogateasca pe cei mai bogati dintre bogatii planetei (nici macar nu-si dau seama de asta - ie prosti maica!). Pe de alta parte, altii cu studii diverse (nu in domeniu) sau fara studii, deja s-au prins (inca dinainte) ca sunt manevre... si ca toate teoriile conspiratiei sunt valabile pentru ca sunt logice (dupa logica lor). Crede Toma si nu cerceta, cercetatorii ie prosti maica!
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 20:00)
  ps. De citit am citit articolul, dar am ramas impresionat de "ilustratia" lui MAKE. Nu frecventez de mult timp site-ul asta, dar revin numai cu speranta sa mai citesc ceva scris de MAKE. Omul asta pare "multilateral dezvoltat"... sigur a aprofundat filozofia ceausista (partea "buna") :)) - Sa ne traiesti Coane! Numai cu sanatate, ca de scris sti matale bine ce si cum. wow... "ie decat" prima lauda.. ever :)))
  4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2024, 21:48)
  ce-i aia filosofia ceausista? Ceaushescu era semianalfabet inconjurat de agramatzi fuduli. Dl. Make e alta categorie, complet diferita.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.08.2024, 11:52)
''Mai taie din ele da-le dreacu'!'
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.08.2024, 19:17)
ati vazut baietii de la OMS ce s-au activat cu mpox-ul variola maimutei?
ce va anticipam eu acum 2-3 saptamani pe aici , pe Bursa?
si apareau tembeli care ma intrebau daca mi-am luat medicamentele ?
vedeti ma? ... si sa vedeti ce o sa bubuie dupa ce se termina tot corpul de alegeri din toate tarile in 2024! ... momentan tin vrajeala mpox sub capac sa nu se rascoale oamenii... stati sa se inchida 2024 si apoi iar ne intoarcem la hartie de voie ca sa cobori la magazin sa iti iei paine si altele de genul asta....
dupa aia vine faza in care oamenii se enerveaza si se rascoala ca nu mai suporta
dupa aia avem politicieni vii (!) insangerati tarati cu lanturi de automobile in miscare pe strazi si nu doar politicieni ... si aia 50-60 capete vorbitoare din media pro-covid si pro-mpox (ii stiti voi care sunt).
dupa aia...mai urmeaza si altele... multe urmeaza... bucurati-va in 2024 de liniste (inca) !
Ban.Cher.Vali
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.08.2024, 21:10)
  bucurati-va MAXXXIM de libertatea de acum si mergeti mai la mare si la munte si bucurati-va si beti o bere si pentru bancheru' vali care va zice din vreme despe chestii....
  ca dupa aia, cand va inchid astia in casa ca pe iepuri in cusca... o sa va ganditi ca nu ati mers la mare si la munte!
  bucurati-va mai romani ACUM!
  Ban.Cher.Vali
  6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2024, 14:43)
  niciodata sa nu incredere in bankeri
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 00:19)
In cazul Covid, prinipalul vinovat este ministerul sanatatii pentru ca nu sunt distribuite antivirale in farmacii sau la medicii de familie ca sa beneficiezi in timp util si astfel sa eviti formele grave!
"Conform protocolului dar si demonstrat stiintific, antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție!
Din acest motiv, antiviralele se administrează, în primul rând, pacienților cu forme nonsevere de boală care au factori de risc pentru evoluția severă."
Acum exista antivirale cu efect dovedit, dar nu ai acces la ele! Se dau decat in cazurile grave, cu spitalizare si cand de multe ori este tarziu.
Daca antiviralele ar fi eliberate din prima zi dupa ce ai fost testat pozitiv, s-ar preveni cazurile severe si supraincarcarea inutila a sistemului medical.
E mai usor sa dai vina pe Covid pentru forme grave!
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2024, 22:28)
  Păi nu covid face formele grave?
  7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2024, 12:12)
  nu, vaccinul anti-covid sensibilizeaza sistemul imunitar si o belesti dupa aia