Mihai Lupu: "Statul trebuie să-şi menţină autoritatea în cazul portului Constanţa"

Transferul de acţiuni ale portului Constanţa către autoritatea locală este un subiect controversat, cu opinii pro şi contra privind legalitatea şi oportunitatea unui astfel de proces, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor, Mihai Lupu, care consideră că punerea Portului Constanţa sub controlul unui operator privat poate genera probleme de concurenţă.

Deputatul Mihai Lupu a prezidat o dezbatere privind problemele cu care se confruntă entităţile implicate în gestionarea domeniului naval-maritim şi fluvial.

"Am asistat la o dezbatere cu argumente pro şi contra cu privire la legalitatea şi oportunitatea transmiterii de acţiuni ale Portului Constanţa către autorităţile locale, iar operatorii, în mare parte, susţin ca autoritatea statului să nu se dilueze şi să nu se piardă din ceea ce reprezintă astăzi ca atribuţii. Din discuţiile cu operatorul privat, cu ministrul şi cu factorul politic al comisiei rezultă necesitatea unui contract - cadru pentru punerea în valoare a tot ce înseamnă patrimoniu şi activitatea portului, măsuri legislative astfel încât portul să dispună de tot ce înseamnă partea financiară pentru a se dezvolta mai departe. De asemenea, din dezbatere, am văzut argumente pentru şi împotriva transmiterii de acţiuni ale portului către autorităţile locale. Din punctul nostru de vedere, statul trebuie să-şi menţină autoritatea, dar am vrut să clarificăm situaţia şi din punctul de vedere al legalităţii şi oportunităţii", a spus Lupu, citat de Agerpres.

Acesta consideră că punerea portului Constanţa sub controlul unui operator privat poate genera probleme de concurenţă.

"Marea majoritate a factorilor implicaţi, inclusiv operatorul portuar, şi-a manifestat susţinerea ca statul să controleze această activitate, pentru că în cazul în care portul se află la dispoziţia unui operator privat, atunci apare elementul concurenţial şi apare elementul cel mai important, de reprezentare a tuturor segmentelor economice în activitatea portuară. Rezoluţia pe care o vom redacta, în urma consultărilor cu toţi cei implicaţi, va fi transmisă Biroului Permanent al Camerei, Guvernului, respectiv Ministerului Transporturilor, putând face obiectul unei eventuale modificări legislative în domeniu", a precizat Mihai Lupu.

Guvernul, la cererea administraţiei locale, a solicitat Comisiei Europene avizul pentru modificarea structurii acţionariatului la CNAPM astfel: 33% Consiliul Local Municipal Constanţa, 33% Ministerul Transporturilor, 20% Fondul Proprietatea, iar 14% din acţiuni să fie listate la Bursă.

Ministerul Transporturilor este în prezent acţionar majoritar la CNAPM cu 60% din acţiuni, Fondul Proprietatea deţine 20%, iar alte 20% sunt din 2007 în portofoliul Consiliului Local Municipal Constanţa.

Preşedintele Grup Servicii Petroliere, Gabriel Comănescu, consideră că Portul Constanţa nu trebuie privatizat pe criterii politice şi nici pus în relaţie cu Primăria Constanţa.

"Nu este o surpriză ce se întâmplă cu portul Constanţa. Suntem împotriva privatizării politice a portului Constanţa, inclusiv împotriva transferării a 20% din acţiuni către Primăria Constanţa, ceea ce aduce numai prejudicii. Suntem şi împotriva listării la Bursă. Vedem dezvoltarea portului Constanţa numai prin comisiile tripartite de parteneriat între operatorii portuari, sindicatele portuare şi statul român, prin Guvern. Administrarea portuară nu înseamnă doar portul Constanţa, ci şi porturile Midia, Agigea şi Mangalia. De patru ani, GSP se luptă cu administraţia locală pentru dezvoltări în portul Midia, pe banii firmei, nu pe banii statului, dar fără succes", a spus Comănescu.

La rândul său, administratorul societăţii Coremar, Laurenţiu Mironescu, a arătat că portul nu funcţionează la capacitatea optimă a infrastructurii portuare, iar în 25 de ani traficul de marfă nu a progresat.

"În decurs de 25 de ani de activitate portuară în Constanţa nu am progresat aproape deloc. În 1989, traficul de mărfuri era de 62,8 milioane de tone, iar în prezent este chiar mai mic, de 55 milioane de tone. Portul Constanţa nu îşi atinge obiectivul de port multimodal. Avem un avantaj de 3.500 de kilometri de apropiere de centrul Europei, pe care îl pierdem din cauza proastei strategii. Masterplanul portului Constanţa a fost elaborat prima dată în 2002, s-a încercat să se facă ceva şi apoi a apărut un alt masterplan, a cărui aplicare va dura, pentru că pregătirea licitaţiilor nu a început", a subliniat Mironescu.

Potrivit specialiştilor, portul Constanţa ar putea asigura un tranzit de mărfuri între 100 şi 120 de milioane de tone de mărfuri.

Operatorii privaţi consideră că portul Constanţa nu trebuie privit ca o entitate care să maximizeze profitul, iar statul este cel care ar trebui să deflueze traficul de mărfuri, operaţiune care, prin dimensiunea ei, depăşeşte competenţa autorităţilor locale.

Directorul general adjunct al Administraţiei Porturilor Maritime, Decebal Şerban, interpelat de preşedintele comisiei, a spus că "a fost invitat la dezbatere fără să fie informat în legătură cu ce se va discuta şi nu are datele tehnice necesare pentru a vorbi despre strategia ministerului în domeniu şi masterplanul privind dezvoltarea portuară".

"Am fost invitat în urmă cu două zile, fără să mi se spună care este scopul întâlnirii. Mi s-a spus doar că va fi o discuţie pe transporturi. Cred că m-au chemat aici cu intenţia să încerce să mă facă de râs, dar eu sunt profesionist şi rezist", a declarat, Decebal Şerban.

Operatorii privaţi au precizat că, în decurs de 15 ani, investiţiile făcute de companii sunt în valoare de aproximativ 487 de milioane de euro.