Peste un miliard de lei anual, cheltuieli ale sistemului de sănătate atribuibile fumatului

Sistemul public de sănătate a plătit, la nivelul anului 2012, 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului, raportat la cheltuielile totale pentru sănătate, în valoare de 22.075.623.000 lei, suma cheltuită din cauza fumatului reprezentând 5,7%.

Fundaţia Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" şi Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) au prezentat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, două iniţiative inter-corelate în domeniul politicilor legate de controlul tutunului în România, respectiv rezultatele primului Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate din România şi Lansarea Iniţiativei "Carta Albă a Consumului de tutun în România - context şi soluţii 2014-2020. Cele două iniţiative au fost dezbătute în cadrul mesei rotunde cu participare inter-sectorială, desfăşurată în zilele de 21 şi 22 octombrie. Masa rotundă a beneficiat de prezenţa importantă a Şefului Departamentului de Control al Tutunului din cadrul Directoratului General pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor al Comisiei Europene, precum şi de prezenţa reprezentanţilor principalelor ministere şi instituţii publice cu responsabilităţi în acest domeniu.

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susţine pentru diagnosticul şi tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul şi bolile respiratorii şi tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcţie de boală, vârstă şi sex, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăţilor făcute pentru bolile respective.

Sursele de finanţare a sistemului sanitar au fost Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi bugetul Ministerului Sănătăţii constituit din fonduri din bugetul de stat şi din venituri proprii (aşa- zisa "taxă pe viciu").

Acelaşi studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza şi malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acţiuni şi măsuri energice şi congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050. Prof. Dr. Miron Bogdan, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Preşedinte Fundaţia Medicală Pneuma: "Fumatul este cea mai gravă pandemie mondială a momentului, afectând peste un miliard de oameni, consumul de tutun reprezentând cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile. În România, ratele extrem de ridicate de afecţiuni pulmonare recunoscute ca fiind datorate fumatului sunt o consecinţă directă a extinderii acestui obicei în anii '90. România prezintă în mod specific o prevalenţă foarte mare a bolilor respiratorii care conduc la invalidităţi şi deces prematur,ceea ce se reflectă şi în costurile din ce în ce mai mari ale îngrijirii acestor afecţiuni Studiul lansat astăzi confirmă observaţiile personale din ultimii ani: cheltuielile sistemului de sănătate pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor respiratorii şi pentru bolile cardio-vasculare sunt aproape egale: 1.101.253.211,7 lei respectiv 1.202.590.587,1 lei. În schimb, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii şi 14,2% pentru cele cardiovasculare.. Ştiinţa ne pune la dispoziţie nouă, specialiştilor în sănătate, instrumente pentru a scade cifrele de morbiditate şi de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele şi tehnologiile moderne. În schimb, , dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicaţi atât pe latura de sănătate publică cât şi pe cea economică de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleaşi roade dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare."

În România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor datorită bolilor atribuibile fumatului. Implementarea prevederilor cheie ale Convenţiei Cadru ratificate de către ţara noastră în anul 2005 arată că este nevoie încă de un efort susţinut pentru a îndeplini criteriile asumate: "După 9 ani de la promulgarea Legii nr. 332 din 15 Noiembrie 2005 privind ratificarea de către România a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului(CCCT), tratat internaţional în domeniul sănătăţii publice, ne regăsim în situaţia în care legislaţia românească în domeniu este încă departe de standardele internaţionale din tratat . În România anului 2014, se fumează fără restricţii în locurile publice (nerespectarea art. 8 al Convenţiei), încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu (nerespectarea art. 5.3 din CCCT), încă serviciile de asistentă pentru renunţarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător (art. 14 din CCCT nu este implementat), iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării şi promovării sănătăţii celor ce i-au ales să ii reprezinte", a declarat Cornel Radu-Loghin, Director Politici şi Strategii, ENSP.