Plafonarea preţului gazelor în UE - chiar mai complicată decât cea a petrolului rusesc

Noua schemă pentru plafonarea preţului gazelor convenită după lungi discuţii şi negocieri în cadrul UE este plină de restricţii şi condiţionări, astfel încât mulţi se întreabă care sunt şansele sale reale de implementare.

Conform planului, care urmează să intre în vigoare la 15 februarie şi să dureze un an, tranzacţiile la bursele de gaze din Europa vor fi plafonate la 180 de euro pe megawatt-oră, dacă acest nivel al preţurilor este atins timp de trei zile lucrătoare, iar preţurile europene angro ale gazelor sunt, pentru aceeaşi perioadă de timp, cu 35 de euro peste preţul global al gazelor naturale lichefiate (GNL).

Plafonul, care este semnificativ sub pragul anterior propus de Comisia Europeană, de 275 euro, se va aplica în cazul contractelor pentru luna următoare, pe trei luni şi pe un an, şi a fost aprobat de ţările UE cu majoritate calificată luni, 19 decembrie - Ungaria s-a opus, în timp ce Austria şi Ţările de Jos s-au abţinut.

Potrivit Politico, Germania a acceptat în final să sprijine schema, dar numai cu garanţii semnificative care răspund preocupărilor Berlinului că intervenţia pe piaţa europeană a gazelor ar putea alunga încărcăturile internaţionale de GNL de pe continent.

Strategia pare concepută pentru a evita creşterile preţurilor observate în timpul verii, când cotaţiile de la principalul hub de gaze al Europei, TTF, au atins pentru scurt timp 345 euro/MWh.

În prezent, cotaţiile au coborât la 115 euro, dar rămân de 4-5 ori mai mari decât media lor înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, iar facturile consumatorilor casnici şi companiilor din sectoarele mari consumatoare de energie (produsele chimice, oţelul şi sticlă) să explodeze.

Dacă ar fi pus în aplicare la un moment dat plafonul de preţ, ar acţiona pentru minim 20 de zile lucrătoare.

Ca semn că lucrurile nu sunt însă bătute în cuie, Politico citează un diplomat dintr-o ţară pro-plafon, care consideră că măsura "nu este suficientă şi e doar o măsură temporară de urgenţă", acesta arătând că preţurile angro ale gazelor sunt încă de patru ori mai mari decât în mod normal şi că o reformă mai amplă a pieţei ar fi necesară. "Acest lucru dă impresia că ne putem permite 180 de euro pe megawatt-oră, ceea ce nu putem", a accentuat diplomatul care a dorit să rămână anonim.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a subliniat, în conferinţa de presă de după summit, că plafonul ar putea fi suspendat în cazuri speciale, dacă un viitor raport al ESMA (organismul de supraveghere al pieţelor financiare) şi al autorităţii de reglementare în domeniul energiei din UE, ACER, împreună cu analizele Băncii Centrale Europene, vor arăta că "riscurile depăşesc beneficiile".

Cu alte cuvinte, chiar dacă este declanşat în cele din urmă, plafonul ar putea fi suspendată dacă se consideră că va creşte cererea de gaze, reduce importurile de GNL, va afecta stabilitatea pieţei şi va reduce volumul de gaze tranzacţionate la bursa olandeză TTF, alungând comerţul cu gaze departe de Europa.

În luna decembrie nivelul de înmagazinare a gazelor din Europa s-a redus de la aproape 100% la 84%, arată Politico. Acesta este încă un nivel confortabil pentru această perioadă a anului, dar modul în care plafonarea preţurilor ar putea interacţiona cu piaţa globală a gazelor în primăvara şi vara viitoare, când ţările europene se vor întrece din nou pentru a-şi umple instalaţiile de stocare subterană a gazelor, este o necunoscută deocamdată.

Cum s-a comportat preţul petrolului după aplicarea plafonului la petrolul rusesc

UE a gândit de asemenea o schemă pentru plafonarea preţului la produsele petroliere ruseşti, o măsură declarată împotriva finanţării maşinii de război a Rusiei dar şi o decizie care viza scăderea presiunilor inflaţioniste în lume.

Strategia aleasă a fost condiţionarea transportului şi asigurării acestuia de respectarea plafonului de preţ de 60 de dolari/baril, pornindu-se de la observaţia că armatorii greci şi companiile de asigurări din City-ul londonez reprezintă 70-80% din operatorii implicaţi în transporturile de petrol rusesc pe mare.

În replică, Rusia a achiziţionat prin interpuşi peste 100 de petroliere şi a ameninţat că va opri vânzările pentru ţările care respectă plafonul UE.

Măsura se aplică de la începutul lunii decembrie şi iniţial preţurile au avut o tendinţă de scădere pe plan global, petrolul Brent, de pildă, scăzând de la 88 dolari/baril pe 5 decembrie la 75 dolari/baril în 12 decembri, dar acum a revenit pe creştere şi a depăşit din nou 80 dolari/baril.

Rămâne de văzut cum se vor comporta pieţele la o contracţie observabilă a ofertei.