Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, ieri, la Braşov, în cadrul Târgului Internaţional Forest România, că investigaţia în domeniul forestier va fi finalizată cel mai târziu la începutul anului viitor, iar până acum au fost făcute publice doar concluziile preliminare ale acesteia, din care reiese că " RNP-Romsilva deţine pe piaţa primară a lemnului o dublă calitate, instituţie şi întreprindere participantă pe piaţă, în această situaţie atributele sale de instituţie nu ar trebui să ofere RNP Romsilva avantaje de natură concurenţială în raport cu ceilalţi participanţi pe piaţă".
Chiriţoiu a explicat că în condiţiile în care Romsilva va continua să acţioneze pe piaţa lemnului ca şI întreprindere va trebui să plătească pe lemn acelaşi preţ pe care l-ar fi plătit dacă ar fi participat la o licitaţie. "Sunt multe lucruri de făcut în acest sens, pentru că am moştenit un anumit sistem care trebuie modernizat", a explicat acesta.
Raportul Consiliului Concurenţei a scos în evidenţă faptul "preţul materiei prime (masă lemnoasă pe picior; lemn fasonat) utilizate de către administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, nu este stabilit în condiţii concurenţiale de piaţă, în urma aplicării unei proceduri de piaţă, în situaţia în care aceştia prelucrează/industrializează lemnul". Mai exact, Romsilva îşi stabilea până acum cantitatea de lemn pe care dorea să o prelucreze în fabricile proprii, materie primă pe care nu plătea nimic, după care vindeau cheresteaua cu preţuri de dumping, cu 20 - 25% sub preţul pieţei.
"În această situaţie echipele/subunităţile administratorilor de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care se ocupă cu recoltarea masei lemnoase pe picior, ar trebui să participe, în aceleaşi condiţii cu toţi participanţii, la licitaţiile organizate de către administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru vânzarea masei lemnoase pe picior şi nu să beneficieze de repartiţii/reţineri preferenţiale ale partizilor. În situaţia în care materia primă este lemnul fasonat, echipele/subunităţile administratorilor de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care prelucrează/industrializează lemnul ar trebui să participe, în aceleaşi condiţii cu toţi participanţi, la licitaţiile organizate de către administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, pentru vânzarea masei lemnoase fasonate", se arată în raportul amintit.
Mai mult, inspectorii Consiliului Concurenţei au descoperit că, în anumite judeţe, 80% din licitaţii aveau un singur participant. "Mi se pare o situaţie absurdă în contextul este o piaţă extrem de concurenţială", a explicat Chiriţoiu, care a mai arătat că licitaţiile la care nu vor fi minim doi ofertanţi nu vor mai fi luate în calcul pentru vânzarea materialului lemnos.
• "Să stârpim corupţia!"
La rândul său, Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, a declarat că "România trebuie să stârpească corupţia definitiv", în condiţiile în care industria lemnului se confruntă cu mari greutăţi. "150.000 de oameni lucrează în acest domeniu care are o cifră de afaceri de 28 de miliarde de lei", a spus Ţucunel. El a precizat că este nevoie rapid de legile subsecvente Codului Silvic, astfel încât să înceteze atât furturile de lemn, cât şi abuzurile făcute chiar de proprietarii acestora".
Acesta a arătat că doar 35% din pădurile României sunt în administrare privată, restul fiind în proprietate publică - 50% în administrarea statului, iar 15% în administrarea unităţilor teritorial-administrative.
• ONG-urile de mediu, invitate la realizarea legilor
La eveniment a fost prezent şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Dan Popescu, acesta anunţând că ASFOR-ul şi reprezentanţii ONG-urilor au fost invitaţi de minister la realizarea pachetului de legi subsecvent Codului Silvic. "Este mai bine să luăm acum măsuri care să mulţumească pe toată lumea şi să nu mai intervenim din nou pe legislaţie", a spus Popescu. Acesta a mai solicitat reprezentanţilor ASFOR o strategie silvică pentru următorii zece ani, "astfel încât să ştim cum să formulăm legile din acest domeniu".