RAINER SEELE, OMV: "Suntem dedicaţi colaborării cu Gazprom şi nu ne vom pune în pericol parteneriatul"

OMV vrea să îşi reducă dependenţa de piaţa europeană, în perioada 2020-2025, şi se va orienta către achiziţii în Orientul Mijlociu şi Asia Pacific, potrivit directorului executiv al companiei, Rainer Seele.

Grupul austriac are un buget de 10 miliarde de euro pentru preluări, până în 2025.

Conform strategiei pentru 2018-2025, compania vrea să investească, anual, între 2 şi 2,5 miliarde de euro în explorare, rafinare, procesare şi purificarea ţiţeiului brut şi a gazelor naturale.

"Investiţiile vor merge jumătate în segmentul upstream şi jumătate în downstream", a spus Rainer Seele, adăugând: "Nu voi spune în ce ţări, este secret, trebuie să vă surprind şi pe viitor".

Întrebat dacă vizează şi active în Rusia, CEO-ul OMV a răspuns: "Am învăţat, de-a lungul călătoriilor mele în Rusia, că trebuie să dansezi la o singură nuntă. De aceea, suntem dedicaţi colaborării cu Gazprom şi nu ne uităm la alţii. Acesta este partenerul nostru şi vom sărbători aniversarea de 50 de ani de parteneriat cu Gazprom. Nu ne vom pune în pericol parteneriatul cu Gazprom. Acesta este mesajul nostru clar".

Domnia sa a adăugat: "Am spus că prioritatea capitolului următor al strategiei noastre nu este Rusia. Pe asta ne-am concentrat, în ultimii doi ani. Viitorul proiect vizează Orientul Mijlociu, iar, după acesta, ţinta este regiunea Asia-Pacific. Referitor la Rusia, vrem să finalizăm tranzacţia de schimb de active până la finalul anului şi apoi să ne concentrăm pe Orientul Mijlociu".

OMV a anunţat, în 2016, semnarea unui acord de bază cu grupul rus "Gazprom" cu privire la schimbul unor active. Potrivit termenilor acordului, "Gazprom" va primi o participaţie de 38,5% din acţiunile companiei OMV (NORGE) AS, o companie concentrată pe explorarea şi producţia de petrol în Norvegia. În schimb, OMV va primi o participaţie de 24,98% la un proiect destinat dezvoltării blocurilor 4 şi 5 ale formaţiunii Achimov, parte a zăcământului de petrol, gaz şi condensat Uregoy din Siberia.

Potrivit lui Seele, OMV vrea să mute capacităţile de producţie mai aproape de pieţele atractive.

• OMV se aşteaptă la o producţie de gaze semnificativă şi pe termen lung din perimetrul Neptun din Marea Neagră

Compania petrolieră OMV vorbeşte, în strategia sa până în 2025, de o producţie de gaze semnificativă şi pe termen lung din perimetrul Neptun din Marea Neagră, deşi decizia finală de a investi în acest perimetru va fi luată abia în a doua parte a acestui an.

OMV este acţionarul majoritar al OMV Petrom, companie care explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, alături de americanii de la ExxonMobil.

"Producţia ar urma să crească la 600.000 de barili pe zi până în 2025 (faţă de 348.000 barili pe zi în 2017 - n.r.). Această creştere va fi asigurată de achiziţii în regiuni bogate în rezerve, unde costul de producţie mediu nu depăşeşte 8 dolari (pe baril - n.r.). O contribuţie semnificativă, pe termen lung, este aşteptată să vină din câmpurile Yuzhno Russkoye, Achimov IV şi V din Rusia, precum şi din blocul de gaze offshore Neptun din România", se arată într-un comunicat al OMV.

Întrebat cum va ajunge gazul din Marea Neagră pe pieţele europene, având în vedere că gazoductul BRUA nu este menţionat în strategia companiei, Manfred Leitner, downstream executive board member în cadrul grupului OMV, a declarat că nu poate spune oficial că Austria nu va face parte din acest proiect, dar a menţionat că, momentan, acesta s-a oprit în Ungaria.

Domnia sa a continuat: "Desigur, nu ne amuză acest lucru. Ne-ar fi plăcut să ajungă la Baumgarten (n.r. în Austria), prin Ungaria.

În prezent, se pare că sunt unele idei să aducem gazul direct la Baumgarten, dar prin Slovacia. Din punct de vedere al consumatorilor austrieci, această variantă este mult mai scumpă. Un astfel de traseu nu este conexiunea ideală".

Acesta a mai adăugat că nu se ştie cum va fi implementată conducta BRUA: "Vor fi investiţii pe teritoriul României care să aducă gazul românesc la graniţa cu Ungaria. Există infrastructură. Vom lua unele volume. Dar nu cred că toate volumele care vor fi exportate vor merge doar către Vest. Sunt şi alte opţiuni".

Proiectul conductei de gaze BRUA, care ar urma să lege Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, nu se va realiza în forma actuală, ci va apărea un alt proiect, BRUSA, care va include şi Slovacia, a declarat, recent, Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei.

Răzvan Nicolescu a mai spus că, pentru România, cel mai bine ar fi ca volumele de gaze care vor fi extrase din Marea Neagră să rămână în ţară, unde să fie procesate cu valoare adăugată mare.

Într-o conferinţă de presă din 21 februarie, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, declara că există discuţii privind vânzarea în ţările vecine a gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, însă compania a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria.

Pe lângă cererea de gaze din ţările din vecinătatea României, importantă este şi capacitatea de transport către aceste zone, a adăugat ea.

"În această perioadă noi purtăm discuţii şi analizăm scenarii de vânzare pe astfel de pieţe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivităţi între România şi pieţele potenţiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră", a susţinut oficialul OMV Petrom.

Ea a arătat că fiecare dintre cele două companii din consorţiu, respectiv OMV Petrom şi ExxonMobil, poartă discuţii separate pentru vânzarea gazelor, ele fiind concurente pe această piaţă.

Totodată, Gheorghe a confirmat faptul că OMV Petrom a pierdut licitaţia prin care ar fi dorit să rezerve capacitate de export pe conducta Arad-Szeged.

"A fost o licitaţie pentru dreptul de a transporta pe relaţia Arad-Szeged, la care au fost mai multe firme participante. Capacitatea totală a fost de 4 miliarde de metri cubi pe relaţia de export. Am participat şi noi, dar nu am câştigat. Nu este public cine a câştigat, am citit şi noi ştirile că sunt trei firme din Ungaria", a mai spus directorul general al companiei.

La rândul său, Lăcrămioara Diaconu, şefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei, a subliniat faptul că OMV Petrom analizează şi alte rute de transport, precum cele spre nordul şi sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia.

Pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

Proiectul BRUA este un nou proiect de coridor european de transport al gazelor, care ar urma să aibă o lungime totală de 1.318 kilometri şi să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul rutei sale, să sprijine piaţa energiei permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură, cum ar fi gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) şi gazoductul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), alte hub-uri de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie offshore în Marea Neagră.

De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea furnizării.

Transgaz a primit finanţări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (50 de milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (60 de milioane de euro).

• Investiţii de un miliard de euro, în următorii şapte ani, în rafinăriile Schwechat, Burghausen şi Petrobrazi

Oficialii OMV au mai arătat că vor să investească în următorii şapte ani un miliard de euro în cele trei rafinării ale grupului - Schwechat, Burghausen şi Petrobrazi, în perspectiva intenţiei de a dubla capacitatea de rafinare pe termen lung.

Compania austriacă anticipează o creştere a cererii pentru gazele naturale, odată cu depărtarea de cărbune a pieţei europene.

Astfel că vânzările de gaze ale companiei ar putea creşte la peste 20 de miliarde de metri cubi până în 2025, iar OMV speră să acopere 10% din piaţa din Germania.

"Alte planuri includ livrarea în reţeaua europeană de transport a unor cantităţi suplimentare de gaze din Norvegia şi România. Construcţia conductei Nord Stream 2 are o importanţă strategică crucială pentru OMV, întrucât va securiza alimentarea cu un volum consistent de gaze, pe termen lung, către Europa, în asociere cu Central European Gas Hub de la Baumgarten şi de reţeaua de conducte ale Gas Connect Austra (transportatorul naţional - n.r.)", se mai arată în documentul companiei.

Strategia companiei mai vizează o majorare a profitului operaţional de bază al OMV cu 70% în următorii opt ani, în baza preluărilor internaţionale, a extinderii activităţilor sale de rafinare şi a reducerilor viitoare de costuri.

OMV a informat că intenţionează să obţină un câştig înainte de dobânzi şi taxe (care exclude elementele speciale) de peste 5 miliarde de euro până în 2025.